Noi reguli, aprobate de ANRE: Moldova vrea mai mult tranzit de gaze prin Coridorul Transbalcanic

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat noi modificări ale Codului rețelelor de gaze naturale, măsură care are scopul de a facilita tranzitul de gaze prin Republica Moldova și de a face mai atractiv Coridorul Transbalcanic pentru companiile din domeniu.

Noile reguli introduc un mecanism numit „capacitate condiționată”, prin care operatorii vor putea rezerva simultan capacități de transport atât la intrarea, cât și la ieșirea din sistemul de gaze. Potrivit ANRE, această soluție va permite folosirea mai eficientă a infrastructurii existente și va contribui la creșterea fluxurilor transfrontaliere de gaze naturale.

”Introducerea acestui produs de capacitate subliniază angajamentul Republicii Moldova de a valorifica oportunitățile oferite de Coridorul vertical și Coridorul Sudic de gaze naturale. Capacitatea condiționată va fi oferită în principal pentru transportul gazelor naturale din punctul de interconectare Căușeni (direcția Ucraina – Republica Moldova) către punctul Grebenyky (direcția Republica Moldova – Ucraina), în regim de tranzit, în condiții tehnice și comerciale specifice”, precizează instituția.

Prin aceste modificări, ANRE urmărește creșterea gradului de utilizare a infrastructurii de transport, atragerea de noi participanți pe piață și valorificarea poziției geografice a Republicii Moldova în cadrul coridorului transbalcanic de transport al gazelor naturale.

Totodată, modificările urmăresc alinierea legislației naționale la standardele europene privind alocarea capacităților de transport, interoperabilitatea sistemelor și structurile tarifare.

Decizia va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.