Osmochescu: Produsele din Rusia și Belarus rămân pe rafturi, dar Guvernul caută soluții să reducă importurile

Produsele din Rusia și Belarus continuă să fie comercializate în Republica Moldova, însă doar în limitele cadrului legal internațional și ale sancțiunilor în vigoare, susține ministrul Economiei, Eugen Osmochescu.

Oficialul a explicat că pe rafturile magazinelor ajung în principal produse de consum cotidian, care nu sunt vizate de sancțiunile internaționale sau de cele impuse de Uniunea Europeană. În același timp, acesta a subliniat că Republica Moldova respectă acordurile comerciale existente cu mai multe state, inclusiv cu Rusia și Belarus.

„Din punct de vedere personal, nu procur și nu consum produse rusești și din Belarus, pe fondul războiului din Ucraina”, a declarat ministrul, precizând însă că deciziile la nivel de stat sunt dictate de angajamentele juridice și comerciale existente.

Autoritățile analizează în prezent posibilitatea reducerii dependenței de importurile din aceste țări, inclusiv în contextul noilor sancțiuni adoptate de Uniunea Europeană, la care Republica Moldova încearcă să se alinieze.

Potrivit datelor prezentate de ministru, relațiile comerciale cu statele CSI, în special Rusia și Belarus, sunt în scădere. În 2025, exporturile către aceste piețe au reprezentat aproximativ 6,5% din totalul exporturilor Republicii Moldova.

În continuare, pe aceste piețe sunt livrate în principal produse agroalimentare, precum merele și cireșele. Ministrul a atras atenția că sectorul are nevoie de îmbunătățiri logistice pentru a-și menține competitivitatea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.