Șoc la CNAS! Unii freelanceri contribuie cu doar 24 de bani la pensie

Contribuțiile sociale achitate de freelanceri ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea sistemului public de pensii, avertizează directoarea generală a Casa Națională de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă.

În cadrul unei emisiuni la Moldova 1, oficialul a declarat că, deși peste 2.000 de persoane sunt înregistrate oficial ca freelanceri, doar 902 achită efectiv contribuții în bugetul asigurărilor sociale.

Potrivit șefei CNAS, în luna martie contribuțiile acumulate de la această categorie au fost de circa 1,8 milioane de lei, însă valorile individuale sunt extrem de mici în multe cazuri.

„Contribuția cea mai mică achitată pentru luna martie a fost de 24 de bani. Noi vrem pensii și indemnizații reieșind din 24 de bani”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Aceasta a explicat că Serviciul Fiscal vede doar veniturile oficial declarate de freelanceri, iar veniturile nedeclarate nu sunt reflectate în sistem, ceea ce reduce drastic contribuțiile sociale colectate.

Potrivit legislației, freelancerii care achită contribuții beneficiază de toate prestațiile de asigurări sociale — concedii medicale, indemnizații de maternitate și paternitate, ajutoare pentru familii cu copii și pensii. Primele indemnizații vor putea fi solicitate după acumularea a cel puțin 9 luni de stagiu de cotizare.

Șefa CNAS avertizează însă că actualul nivel redus al contribuțiilor riscă să genereze în viitor pensii minime garantate de stat, iar diferența necesară pentru acoperirea acestora va trebui compensată din bugetul public.

Totodată, Elena Țîbîrnă a precizat că freelancerii pot desfășura simultan și alte activități economice inclusiv în baza unui contract individual de muncă sau a patentei de antreprenor — însă contribuțiile sociale trebuie achitate separat pentru fiecare sursă de venit.

Potrivit oficialului, toate contribuțiile achitate pe parcursul activității profesionale vor fi luate în calcul la stabilirea și eventual reexaminarea pensiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#freelanceri #contributii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice asupra proiectului politicii fiscale pentru anul 2027. Pe lângă majorarea accizelor la alcool, tutun și produse petroliere, autoritățile propun introducerea accizelor pentru o serie nouă de produse, cum ar fi țigările electronice fără nicotină, băuturi care conțin zahăr și articole pirotehnice, transmite IPN.

Proiectul politicii fiscale prevede introducerea accizelor pentru lichidele utilizate în țigările electronice care nu conțin nicotină. În opinia autorilor, măsura va crea condiții fiscale uniforme pentru produsele similare și va limita posibilitățile de evitare a taxelor prin utilizarea lichidelor fără nicotină în locul celor cu nicotină. Prin accizarea acestor produse, autoritățile își propun protejarea sănătății publice și reducerea atractivității acestora în rândul tinerilor.

Pentru țigările electronice cu nicotină, produsele din tutun încălzit și țigaretele tradiționale, este propusă o majorare a accizei cu 10%. Astfel, în 2027, acciza pentru 1.000 de țigări va ajunge la aproximativ 87 de euro. Pentru produsele din tutun încălzit, aceasta va constitui 79 de euro la 1.000 de unități, iar în cazul majorării cu 10%, acciza aplicată lichidelor pentru țigările electronice va atinge 194 de euro per litru.

Comparativ cu alte state din Europa, acciza aplicată țigărilor în Republica Moldova rămâne semnificativ mai redusă. De exemplu, în România, acciza este de 139 euro pentru 1.000 de țigări, în Polonia – 157 euro, în Italia – 163 euro, în Cehia – 183 euro, iar în Estonia este de 192 euro. Menținerea unui nivel scăzut al accizelor amplifică diferența de preț dintre produsele din tutun comercializate în Moldova și cele din UE, ceea ce poate crea stimulente pentru contrabanda cu țigarete către piețele europene.

Pe de altă parte, acciza aplicată produselor din tutun încălzit a depășit nivelul din majoritatea statelor UE. În 2025, aceasta era de 62 euro pentru 1.000 de bucăți în România, 68 euro în Ucraina, 64 euro în Italia, 51 euro în Polonia, 42 euro în Cehia și 31 euro în Estonia, în timp ce în Republica Moldova nivelul ajunge la 71 euro pentru 1.000 de bucăți.

Proiectul de lege mai prevede extinderea listei produselor supuse accizării, prin includerea băuturilor cu conținut de zahăr și a articolelor pirotehnice de divertisment și scenă. În cazul băuturilor îndulcite, măsura urmărește reducerea consumului excesiv de zahăr, asociat cu riscuri majore pentru sănătate, precum obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare. Pentru articolele pirotehnice, accizarea este justificată prin riscurile de siguranță, impactul asupra mediului, poluarea fonică și efectele negative asupra sănătății oamenilor și animalelor.

Proiectul politicii fiscale se află la etapa consultărilor publice, urmând să fie aprobat de Guvern și ulterior supus votului în Parlament.