Irina Selevestru: Insolvabilitatea nu trebuie privită ca un capăt de drum, ci ca o șansă de reconstrucție

În Republica Moldova lipsește încă o cultură antreprenorială matură, iar eșecul în afaceri continuă să fie perceput excesiv de negativ, susține Irina Selevestru, în cadrul emisiunii „Jurnal Actual” de la Jurnal FM, avocat, administrator autorizat și doctor în drept.

Potrivit Irinei Selevestru, antreprenorii din Republica Moldova solicită prea târziu ajutor atunci când afacerile ajung în impas, iar acest lucru agravează problemele financiare.

„Educația antreprenorială trebuie să înceapă de la grădiniță. Trebuie să educăm societatea să nu penalizeze atât de dur eșecul antreprenorilor și creditorii să susțină debitorii aflați în dificultate”, a declarat aceasta.

Expertul a amintit că, în 2016, a fondat Centrul de instruire a antreprenorilor Moldinsolv, tocmai pentru a acoperi lipsa informațiilor și a instruirii în domeniul antreprenorial și al insolvabilității.

Irina Selevestru a atras atenția și asupra diferențelor dintre Republica Moldova și statele europene în ceea ce privește abordarea insolvabilității. Potrivit acesteia, în Uniunea Europeană accentul este pus tot mai mult pe restructurare și avertizare timpurie, pentru a ajuta companiile să evite falimentul.

Ea a subliniat că administratorii autorizați sunt adesea percepuți negativ în Republica Moldova, deși rolul lor este de a găsi soluții într-o situație deja complicată, nu de a genera probleme.

„Administratorul nu creează problema, el vine când problema deja există și caută soluții pentru toate părțile implicate”, a explicat Selevestru.

Potrivit expertului, percepția negativă asupra insolvabilității este strâns legată de lipsa unei culturi a asumării eșecului. În loc ca dificultățile financiare să fie tratate ca un proces economic ce trebuie gestionat profesionist, apare tendința de a căuta vinovați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.