Chiriile aduc mai mulți bani la buget: Încasările din impozite au ajuns la 38 de milioane de lei

08 Mai 2026, 10:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
08 Mai 2026, 10:16 // Actual //  Grîu Tatiana

Încasările la impozitul pe venit achitat de persoanele fizice care dau în chirie bunuri imobile au crescut cu 28,2% în primele patru luni ale anului 2026 și au ajuns la 38 de milioane de lei, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Datele au fost prezentate de Serviciul Fiscal de Stat, care anunță și o creștere semnificativă a numărului de contracte înregistrate oficial.

Potrivit instituției, în perioada ianuarie–aprilie 2026 au fost înregistrate 12 648 de contracte de dare în locațiune a bunurilor imobile, cu 35,6% mai multe decât în perioada similară din 2025. În urma acțiunilor de informare și conformare voluntară, Fiscul a identificat 343 de persoane fizice care ofereau în chirie bunuri imobile.

Totodată, inspectorii fiscali au efectuat controale la 253 de persoane fizice, iar în urma verificărilor au fost calculate suplimentar plăți de bază în sumă de 291,8 mii de lei, majorări de întârziere de 15,2 mii de lei și amenzi de 22,9 mii de lei.

Cele mai mari încasări din impozitul pe chirii au fost înregistrate în municipiul Chișinău, unde au fost raportate 8.622 de contracte și venituri la buget de peste 28 de milioane de lei. Municipiul Bălți se află pe locul doi, cu 767 de contracte și încasări de circa 1,25 milioane de lei. În raionul Cahul au fost înregistrate 442 de contracte, care au adus aproape 795 de mii de lei, iar în raionul Călărași – 127 de contracte și încasări de peste 658 de mii de lei.

Conform Codului fiscal, persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în chirie bunuri imobile trebuie să achite un impozit de 7% din valoarea lunară a contractului. Contractele de locațiune trebuie înregistrate la Serviciul Fiscal de Stat în termen de șapte zile de la încheiere, iar impozitul trebuie achitat lunar, cel târziu până la data de 25 a lunii în curs.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.