Scandal la numirea din ANRE! Candidat votat, dar criticat pentru răspunsuri „zero”

08 Mai 2026, 10:27
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
08 Mai 2026, 10:27 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Parlamentul a votat numirea lui Daniel Mititelu în funcția de director al Consiliului de Administrație al Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), pentru un mandat de șase ani. Decizia a fost susținută de 52 de deputați și intră în vigoare la data de 11 mai 2026.

Candidatura lui Mititelu a fost înaintată Legislativului în urma unui concurs public la care au participat 10 persoane, dintre care 8 au fost admise la interviu. Potrivit autorităților, acesta a acumulat cel mai mare punctaj în urma evaluării. Mititelu are peste 20 de ani de experiență în industria petrolului și gazelor, fiind specializat în managementul operațiunilor de foraj, coordonarea echipelor și optimizarea costurilor, inclusiv în proiecte internaționale din Orientul Mijlociu.

Numirea vine după expirarea mandatului fostului director, Violina Șpac. Consiliul de administrație al ANRE este format din cinci directori, desemnați de Parlament cu votul majorității deputaților aleși.

Decizia a fost criticată de opoziție. Reprezentanții Partidul Nostru au pus la îndoială competențele candidatului și corectitudinea procedurii de selecție. Deputatul Alexandr Berlinschii a declarat că Mititelu nu ar fi putut răspunde la întrebări elementare despre funcționarea pieței gazelor, inclusiv diferența dintre furnizorul cu obligație de serviciu public și cel concurențial.

La rândul său, deputatul Serghei Ivanov a cerut majorității parlamentare să își asume politic această numire, iar Nicolae Margarint a solicitat informații despre salariul viitorului director.

Raportorul proiectului, deputatul Vasile Grădinaru, a declarat că datele privind remunerația sunt confidențiale și nu pot fi făcute publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.