Scandal la numirea din ANRE! Candidat votat, dar criticat pentru răspunsuri „zero”

08 Mai 2026, 10:27
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
08 Mai 2026, 10:27 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Parlamentul a votat numirea lui Daniel Mititelu în funcția de director al Consiliului de Administrație al Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), pentru un mandat de șase ani. Decizia a fost susținută de 52 de deputați și intră în vigoare la data de 11 mai 2026.

Candidatura lui Mititelu a fost înaintată Legislativului în urma unui concurs public la care au participat 10 persoane, dintre care 8 au fost admise la interviu. Potrivit autorităților, acesta a acumulat cel mai mare punctaj în urma evaluării. Mititelu are peste 20 de ani de experiență în industria petrolului și gazelor, fiind specializat în managementul operațiunilor de foraj, coordonarea echipelor și optimizarea costurilor, inclusiv în proiecte internaționale din Orientul Mijlociu.

Numirea vine după expirarea mandatului fostului director, Violina Șpac. Consiliul de administrație al ANRE este format din cinci directori, desemnați de Parlament cu votul majorității deputaților aleși.

Decizia a fost criticată de opoziție. Reprezentanții Partidul Nostru au pus la îndoială competențele candidatului și corectitudinea procedurii de selecție. Deputatul Alexandr Berlinschii a declarat că Mititelu nu ar fi putut răspunde la întrebări elementare despre funcționarea pieței gazelor, inclusiv diferența dintre furnizorul cu obligație de serviciu public și cel concurențial.

La rândul său, deputatul Serghei Ivanov a cerut majorității parlamentare să își asume politic această numire, iar Nicolae Margarint a solicitat informații despre salariul viitorului director.

Raportorul proiectului, deputatul Vasile Grădinaru, a declarat că datele privind remunerația sunt confidențiale și nu pot fi făcute publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Iun. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Japoniei (BOJ) a majorat marți rata dobânzii de politică monetară la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani, și a semnalat că este pregătită să continue înăsprirea politicii monetare pe fondul presiunilor inflaționiste generate de scumpirea energiei după conflictul dintre Iran și Israel, notează REUTERS.

Decizia marchează prima majorare a dobânzii din decembrie și aliniază Japonia tendinței globale de combatere a inflației prin politici monetare mai restrictive, adoptate deja de mai multe bănci centrale importante.

BOJ a explicat că există riscul ca inflația de bază să depășească ținta oficială de 2%, în condițiile în care companiile transferă tot mai rapid costurile către consumatori și continuă să majoreze salariile.

„Pe măsură ce inflația de bază se apropie de 2%, trebuie să fim atenți la riscurile de creștere a prețurilor. Vom conduce politica monetară astfel încât să nu rămânem în urmă”, a declarat viceguvernatorul Shinichi Uchida, care a susținut conferința de presă în locul guvernatorului Kazuo Ueda, absent din motive medicale.

Hotărârea a fost adoptată cu șapte voturi pentru și unul împotrivă. Dobânda cheie a fost majorată de la 0,75% la 1%, nivel nemaivăzut din 1995.

Potrivit băncii centrale, așteptările inflaționiste pe termen mediu și lung continuă să crească, ceea ce amplifică riscul ca inflația să depășească obiectivul stabilit de autorități.

Analiștii consideră că mesajul transmis de BOJ este unul neobișnuit de ferm. Fostul oficial al băncii centrale, Nobuyasu Atago, a declarat că instituția recunoaște deschis riscul de a reacționa prea târziu la accelerarea inflației, ceea ce ar putea duce la o nouă majorare a dobânzii mai devreme decât anticipează în prezent piețele financiare.

În pofida deciziei, indicele bursier Nikkei a urcat la un nou nivel record, investitorii apreciind că banca centrală nu se grăbește să adopte imediat o nouă majorare. Totodată, yenul japonez a rămas relativ stabil, în jurul nivelului de 160 yeni pentru un dolar american.

Pe lângă creșterea dobânzii, BOJ a decis să încetinească reducerea programului de achiziții de obligațiuni și va continua să cumpere lunar titluri de stat în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de yeni, echivalentul a circa 12,5 miliarde de dolari.

Conflictul din Orientul Mijlociu a complicat politica monetară a Japoniei, o țară dependentă de importurile de energie. Deși acordul de pace dintre Statele Unite și Iran a redus temerile privind o nouă explozie a prețurilor la nivel mondial, inflația la nivelul producătorilor din Japonia a accelerat la 6,3% în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

Banca Japoniei consideră că riscurile economice generate de conflict s-au diminuat datorită diversificării surselor de energie, însă avertizează că majorarea costurilor petrolului continuă să se transmită rapid în economie și ar putea provoca noi scumpiri pentru consumatori.

Analiștii estimează că următoarea majorare a dobânzii ar putea avea loc chiar în luna octombrie, dacă inflația va continua să accelereze. În orice scenariu, piețele se așteaptă ca BOJ să opereze încă o creștere a dobânzii până la sfârșitul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!