Cuba rămâne fără petrolul rusesc! Havana se scufundă în întuneric și proteste

Cuba se confruntă cu o agravare dramatică a crizei energetice după ce stocurile de petrol livrate de Rusia au fost epuizate, iar un al doilea petrolier aflat sub sancțiuni nu a mai ajuns pe insulă. Autoritățile cubaneze avertizează că situația devine „tot mai tensionată”, în timp ce locuitorii ies în stradă pentru a protesta față de penele masive de curent.

Ministrul cubanez al Energiei și Industriei Miniere, Vicente de la O Levy, a declarat într-un mesaj televizat că lotul de petrol trimis de Rusia și ajuns pe insulă la sfârșitul lunii martie a fost consumat complet până la sfârșitul lui aprilie. Oficialul a avertizat că apropierea verii și creșterea consumului de energie agravează și mai mult criza.

Potrivit presei internaționale, Washingtonul a permis să ajungă în Cuba doar un singur petrolier rusesc, „Anatoly Kolodkin”, după înăsprirea sancțiunilor împotriva regimului lui Nicolás Maduro din Venezuela, principalul furnizor de petrol al Havanei. Un alt petrolier rusesc aflat sub sancțiuni, „Universal”, care transporta aproximativ 270.000 de barili de motorină, și-ar fi întrerupt cursa și ar pluti în Oceanul Atlantic, la circa 1.600 de kilometri de Cuba.

„Nu avem deloc motorină”, a declarat ministrul cubanez, recunoscând că în Havana penele de curent durează chiar și 20-22 de ore pe zi.

În ultimele zile, locuitorii Cubei au început să organizeze așa-numitele „marșuri ale cratițelor goale”, proteste nocturne în timpul cărora oamenii lovesc în oale și tigăi pentru a-și exprima nemulțumirea față de lipsa energiei electrice. Potrivit Reuters, în seara de 13 mai au avut loc cele mai ample proteste de la începutul actualei crize energetice. Sute de persoane au blocat drumuri și au scandat „Aprindeți lumina!” și „Poporul unit nu va fi învins niciodată!”.

Autoritățile cubaneze susțin că încearcă să compenseze deficitul prin dezvoltarea energiei solare cu ajutorul panourilor oferite de China, însă producția fluctuează puternic din cauza condițiilor meteo, iar insula nu dispune de baterii industriale pentru stocarea energiei.

Între timp, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că oferă Cubei un ajutor de 100 de milioane de dolari pentru implementarea unor „reforme semnificative ale sistemului comunist”. Washingtonul afirmă că decizia de a accepta sau respinge sprijinul aparține autorităților de la Havana.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cuba #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 143,09 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, cu peste 10,3 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că nu doar volumul datoriei crește, ci și riscurile asociate administrării acesteia.

Potrivit datelor publicate, două dintre limitele de risc stabilite chiar de Guvern prin Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)” au fost deja depășite.

Astfel, ponderea datoriei cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 61,1%, peste plafonul maxim de 60% stabilit de autorități. Totodată, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, peste limita de 90% prevăzută în programul de administrare a datoriei.

În schimb, alți indicatori rămân în limitele asumate. Ponderea datoriei scadente într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,2 ani, peste pragul minim de șase ani.

Structura datoriei arată că 59,6% reprezintă datorie externă, iar 40,4% datorie internă. La sfârșitul lunii mai, datoria de stat reprezenta aproximativ 37% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026.

Datele mai relevă și o creștere a costurilor de deservire a datoriei. În primele cinci luni ale anului, statul a achitat 1,72 miliarde de lei pentru serviciul datoriei interne și 705 milioane de lei pentru cea externă, în total peste 2,42 miliarde de lei.

În același timp, structura datoriei externe continuă să se modifice. Pentru prima dată, ponderea împrumuturilor cu dobândă flotantă a ajuns la 51,9% și au depășit-o pe cea a împrumuturilor cu dobândă fixă, care a coborât la 48,1%, ceea ce expune bugetul într-o măsură mai mare la eventuale creșteri ale ratelor internaționale ale dobânzilor.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că aproape 90% din datoria externă este contractată de la creditori multilaterali, iar principalii finanțatori sunt Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.

#minister #datorie #plati