Moldova și statistica sumbră: bolile de inimă domină mortalitatea

Bolile aparatului circulator au continuat să fie principala cauză a mortalității în Republica Moldova în anul 2025, fiind responsabile pentru peste jumătate din totalul deceselor înregistrate în țară, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică, în baza informațiilor furnizate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Potrivit statisticilor, 56,6% din totalul deceselor au fost provocate de bolile aparatului circulator. Pe locul doi se află tumorile maligne, care au reprezentat 17% din totalul deceselor, urmate de bolile aparatului digestiv – 7,8%, bolile aparatului respirator – 4,9%, accidentele, intoxicațiile și traumatismele – 4,7%, iar alte cauze au însumat 9%.

Datele arată diferențe între femei și bărbați în funcție de cauzele deceselor. În cazul bolilor aparatului circulator, femeile au înregistrat o rată a mortalității cu 13,4 puncte procentuale mai mare decât cea a bărbaților, fenomen descris de specialiști drept „supramortalitate feminină”.

În schimb, în cazul mai multor cauze de deces se remarcă o „supramortalitate masculină”. Cea mai mare diferență a fost înregistrată în cazul accidentelor, intoxicațiilor și traumelor, unde numărul bărbaților decedați a fost de 3,4 ori mai mare comparativ cu cel al femeilor.

Totodată, mortalitatea provocată de bolile aparatului respirator a fost de peste două ori mai mare în rândul bărbaților. În cazul tumorilor maligne și al bolilor aparatului digestiv, numărul deceselor înregistrate în rândul bărbaților a fost de aproximativ 1,5 ori mai mare decât în cazul femeilor.

Diferențe importante au fost constatate și la nivel regional. Cea mai mare pondere a deceselor cauzate de bolile aparatului circulator a fost înregistrată în regiunea Nord, unde acestea au reprezentat 59,9% din totalul deceselor.

Municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia au înregistrat cele mai ridicate ponderi ale deceselor provocate de tumori maligne – 19,3% și, respectiv, 17,3%.

În același timp, bolile aparatului digestiv au avut o pondere mai mare în regiunile Centru și Sud, iar cele mai ridicate ponderi ale mortalității prin boli respiratorii și cauze externe – accidente, intoxicații și traume au fost înregistrate în municipiul Chișinău, cu 7% și respectiv 6,1%

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile mici și mijlocii ar urma să primească sprijin financiar pentru instalarea bateriilor de stocare a energiei, printr-un program de granturi finanțat prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la ONE TV.

„Consiliul Concurenței a emis o decizie privind programul de granturi care urmează să fie finanțat prin ODA pentru IMM-urile care doresc să-și instaleze sisteme de stocare”, a declarat Junghietu.

Sprijinul urmărește consolidarea autonomiei energetice a companiilor. Pentru întreprinderile care au panouri fotovoltaice, bateriile permit folosirea unei cantități mai mari din energia proprie și reducerea consumului din rețea.

„Când sunt zile însorite, energia respectivă poate fi stocată în sistemele de stocare și utilizată în orele de vârf, în orele de seară, când e nevoie de mai multă energie”, a explicat ministrul.

Ministrul nu a precizat valoarea granturilor, contribuția proprie pe care ar trebui să o asigure beneficiarii sau data de la care întreprinderile vor putea depune cereri.

Junghietu a menționat și alte facilități pentru investițiile în acest domeniu. El a amintit că taxa de import pentru bateriile destinate proiectelor de stocare a fost redusă de la 5% la zero pentru următorii doi ani. În paralel, autoritățile discută modificări privind mecanismul TVA, pentru a diminua capitalul blocat al investitorilor.

Republica Moldova dispune, potrivit estimărilor prezentate în interviu, de aproximativ 240–250 MWh de capacități de stocare, instalate de investitori privați. Până la sfârșitul anului, acestea ar putea ajunge la 300–350 MWh.