După ce a cucerit piața UE, rapița invadează din nou câmpurile Moldovei! Importurile de semințe au sărit cu 43%

Republica Moldova se îndreaptă spre un nou sezon-record la rapiță, după ce fermierii au importat cu peste 40% mai multe semințe decât în campania precedentă, care a adus cea mai mare recoltă și cele mai mari exporturi din istoria țării.

Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iunie 2025 martie 2026 au fost importate 369 de tone de semințe de rapiță, comparativ cu 258 de tone pentru sezonul agricol precedent. Creșterea este considerată un indicator relevant, deoarece în Republica Moldova semințele de rapiță nu sunt produse local, întregul material semincer fiind importat.

Datele sunt confirmate și de analiza prin teledetecție aeriană. Estimările realizate la 1 iunie 2026 indică o suprafață însămânțată de aproximativ 158.754 hectare, un nou maxim pentru această cultură. Chiar și într-un scenariu prudent, care ia în calcul o marjă de eroare de până la 10%, suprafața cultivată ar rămâne comparabilă cu cea din sezonul actual.

Potrivit analizei, Republica Moldova ar putea obține în sezonul 2026/2027 o recoltă de rapiță cuprinsă între 303.000 și 369.000 de tone, în funcție de condițiile meteorologice. Scenariul considerat cel mai probabil indică o producție de circa 335.000 de tone, practic la nivelul recordului istoric înregistrat în sezonul curent.

Datele arată că sudul țării domină categoric cultura rapiței. Regiunea de sud, inclusiv UTA Găgăuzia, concentrează peste 70.000 de hectare, echivalentul a 44,4% din totalul suprafețelor însămânțate. Nordul țării deține 25,5%, iar centrul aproximativ 17,7%.

Economistul subliniază că toate cele trei surse de analiză importurile de semințe, suprafețele identificate prin drone și estimările de randament indică aceeași tendință: Republica Moldova se pregătește pentru încă un an excepțional la rapiță, după ce în sezonul precedent a devenit al doilea furnizor de semințe de rapiță din Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #semințe #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat și companiile cu capital public ar putea primi mai multă libertate în vânzarea și închirierea bunurilor pe care nu le folosesc, fără a mai cere aprobări suplimentare de la autorități în anumite situații. Modificările sunt prevăzute într-un proiect expus consultărilor publice de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, care propune actualizarea regulilor de administrare a proprietății publice și simplificarea procedurilor de valorificare a activelor neutilizate.

Documentul prevede că întreprinderile de stat, cele municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public vor putea decide singure comercializarea activelor neutilizate atunci când valoarea cumulată a acestora nu depășește 10% din valoarea totală a activelor întreprinderii. Dacă valoarea bunurilor depășește acest prag, va fi necesară aprobarea prealabilă a organului abilitat sau a autorității publice competente.

Pentru asemenea cazuri, întreprinderile vor trebui să prezinte raportul comisiei care a identificat activele neutilizate și o analiză economică privind oportunitatea vânzării acestora. Autoritățile competente vor avea la dispoziție până la 30 de zile pentru a aproba sau respinge solicitarea.

Proiectul introduce și criterii clare pentru determinarea activelor neutilizate. Astfel, în această categorie vor putea fi incluse bunurile mobile care nu au fost folosite mai mult de un an și bunurile imobile neutilizate timp de peste trei ani. De asemenea, vor putea fi considerate neutilizate activele care sunt exploatate ineficient sau nerentabil, cele care nu mai sunt necesare pentru activitatea întreprinderii, bunurile înlocuite cu tehnologii moderne, activele aflate în surplus ori cele afectate de uzură fizică și morală.

Schimbări importante sunt prevăzute și pentru transmiterea în locațiune a bunurilor. Consiliile de administrație ale întreprinderilor vor putea aproba închirierea construcțiilor, încăperilor, suprafețelor amenajate sau a altor bunuri atunci când valoarea lor contabilă cumulată nu depășește 10% din valoarea totală a activelor întreprinderii. În celelalte situații va fi necesar acordul fondatorului sau al autorității competente.

Totodată, termenul maxim al contractelor de locațiune va fi extins de la trei la cinci ani. Proiectul mai stabilește că nu va fi permisă transmiterea în locațiune cu drept de răscumpărare, iar contractele vor trebui să conțină obligatoriu clauze privind obiectul locațiunii, durata contractului, chiria și condițiile de restituire a bunului.

O altă prevedere nouă vizează instituțiile bugetare. Potrivit proiectului, veniturile obținute din închirierea activelor neutilizate ale acestora vor fi transferate integral la bugetul de stat. Autorii documentului argumentează că măsura este necesară pentru asigurarea disciplinei financiar-bugetare și a unei administrări mai transparente a patrimoniului public.

În nota informativă se arată că actualele regulamente, aprobate în 2008, nu mai reflectă integral modificările operate în legislația privind administrarea proprietății publice, ceea ce generează neclarități privind competențele autorităților și ale organelor de conducere ale întreprinderilor. Potrivit autorilor, noile reguli urmăresc „asigurarea coerenței cadrului normativ, sporirea eficienței gestionării patrimoniului public, simplificarea procedurilor administrative și reducerea riscurilor de interpretare neuniformă și aplicare neunitară a normelor”.

Ministerul precizează că implementarea modificărilor nu va necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.