Moldova, printre cele mai corupte state ale lumii! Scorul a scăzut din nou

Republica Moldova continuă să se afle în a doua jumătate a clasamentului mondial privind percepția corupției, ocupând locul 80 din 182 de state și teritorii analizate în ediția 2025 a Indicelui Percepției Corupției (CPI), realizat de Transparency International.

Potrivit raportului, Moldova a acumulat 42 de puncte din 100 posibile, cu un punct mai puțin decât în anul precedent. Scorul țării este identic cu media globală, care a coborât la un minim istoric de 42 de puncte.

Datele arată că peste două treimi dintre statele analizate au obținut mai puțin de 50 de puncte, ceea ce indică niveluri ridicate de corupție în sectorul public. Transparency International avertizează că, deși unele țări au înregistrat progrese în ultimul deceniu, majoritatea au stagnat sau s-au înrăutățit.

Autorii raportului susțin că lipsa unei conduceri ferme în lupta împotriva corupției, slăbirea mecanismelor democratice de control și presiunile asupra societății civile și mass-mediei independente contribuie la agravarea fenomenului la nivel global.

În cazul Republicii Moldova, datele indică o deteriorare ușoară față de anul trecut, după o perioadă în care scorul țării a înregistrat o creștere treptată. Cu toate acestea, Moldova rămâne departe de statele considerate cele mai puțin corupte și continuă să fie plasată în jumătatea inferioară a clasamentului mondial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coruptie #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie