Economist: Nu vă îmbătați cu apă rece. Salariile cresc, dar facturile cresc mai repede

02 Iun. 2026, 16:40
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
02 Iun. 2026, 16:40 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Salariul mediu lunar brut pe economie a ajuns la aproape 16.000 de lei în primul trimestru al anului 2026, în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, însă majorarea reală a veniturilor este mult mai modestă, susține economistul Marin Gospodarenco, care a comentat datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Potrivit acestuia, indicatorul care reflectă cel mai bine nivelul de trai este salariul real, adică puterea efectivă de cumpărare a veniturilor. Acesta a crescut cu doar 4,3%, ceea ce arată că o parte importantă din avansul salarial a fost erodată de inflație.

Economistul atrage atenția că media națională ascunde discrepanțe între sectoarele economiei. Astfel, în domeniul tehnologiilor informaționale salariul mediu a ajuns la 39.374 de lei, de aproape patru ori mai mare decât în agricultură, unde remunerația medie este de 10.246 de lei.

Datele mai arată că salariile din sectorul privat au crescut cu 11,4%, în timp ce în sectorul bugetar avansul a fost de doar 3,7%.

„Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece. Cifrele arată o creștere, dar oamenii simt în continuare presiunea prețurilor, a creditelor, a serviciilor și a cheltuielilor lunare”, afirmă Gospodarenco.

În opinia sa, provocarea reală pentru economia Republicii Moldova nu este doar creșterea salariilor, ci capacitatea de a genera venituri mai mari pentru un număr cât mai mare de angajați, și nu doar pentru câteva sectoare care beneficiază de salarii semnificativ peste medie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.