Programul guvernamental „Prima Casă”, lansat în 2018 pentru a facilita accesul tinerilor la locuințe, și-a atins în mare parte obiectivele și necesită reformat, avertizează Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) într-o notă analitică publicată pe 9 iunie.
Potrivit autorului analizei, Stanislav Ghilețchi, suspendarea componentei de compensații începând cu 1 aprilie 2026, după epuizarea întregului buget anual de 130 milioane de lei în doar trei luni, scoate la iveală probleme structurale ale programului. În prezent, componenta de garantare a creditelor continuă să funcționeze, iar Ministerul Finanțelor analizează viitorul mecanismului.
Analiza arată că programul a contribuit decisiv la dezvoltarea pieței ipotecare din Republica Moldova. Dacă în 2017 creditele ipotecare erau greu accesibile, astăzi băncile oferă produse similare cu cele din program, inclusiv dobânzi competitive și termene de rambursare de până la 30 de ani. Soldul creditelor pentru imobile acordate de bănci s-a dublat în doar trei ani, de la 12,1 miliarde lei în 2022 la 26,1 miliarde lei la sfârșitul anului 2025.
Totodată, autorul notei, Stanislav Ghilețchi atrage atenția asupra costurilor pe termen lung asumate de stat. Aproximativ 6.400 de beneficiari primesc compensații lunare, ceea ce generează cheltuieli anuale estimate la circa 150 milioane de lei, obligații care vor continua încă două sau chiar trei decenii.
Documentul mai arată că extinderea succesivă a programului a permis accesul unor categorii care ar fi putut contracta credite și fără sprijinul statului. După modificările introduse prin „Prima Casă Plus”, plafonul valorii locuinței eligibile a fost majorat la 2,5 milioane de lei, iar gradul maxim de îndatorare a crescut de la 50% la 70% din veniturile nete ale beneficiarilor. Autorul consideră că această modificare expune familiile la riscuri financiare ridicate în cazul pierderii veniturilor sau al creșterii dobânzilor.
IPRE recomandă restrângerea programului doar la categorii prioritare, precum familiile cu trei sau mai mulți copii și angajații din educație și sănătate, introducerea unor plafoane de venit pentru beneficiari, eliminarea compensațiilor lunare și înlocuirea acestora cu granturi unice pentru avansul la locuință, precum și revenirea la limita de îndatorare de 50% din venituri.
