BNM a trecut de la un profit record la pierderi de aproape un miliard de lei într-un singur an

30 Iun. 2026, 13:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Iun. 2026, 13:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei (BNM) a încheiat anul 2025 cu o pierdere netă de 873,1 milioane de lei, după ce în 2024 raportase un profit record de peste 6 miliarde de lei. Astfel, rezultatul financiar al băncii centrale s-a deteriorat cu aproape 6,9 miliarde de lei într-un singur an.

Principala cauză a schimbării este reprezentată de pierderile generate de tranzacțiile valutare și de reevaluarea activelor în valută și a metalelor prețioase. În timp ce în 2024 aceste operațiuni au adus un câștig de 3,32 miliarde de lei, în 2025 ele au generat pierderi de 2,78 miliarde de lei. Diferența dintre cei doi ani depășește 6 miliarde de lei.

În același timp, veniturile nete din dobânzi au rămas pozitive, însă au scăzut, de la 3,35 miliarde de lei în 2024 la 2,42 miliarde de lei în 2025. Reducerea a fost determinată în principal de diminuarea veniturilor obținute din administrarea rezervelor valutare.

Raportul mai arată că veniturile din dobânzi aferente activelor oficiale de rezervă au coborât de la 3,84 miliarde de lei la 3,10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au crescut de la 1,22 miliarde la 1,37 miliarde de lei.

În pofida pierderii contabile, BNM estimează că va avea un profit disponibil pentru distribuire de 1,82 miliarde de lei, față de 3,22 miliarde de lei în anul precedent. Acest rezultat este obținut după ajustările contabile prevăzute de legislație privind veniturile și pierderile nerealizate din reevaluarea activelor.

13 Nov. 2026, 11:48
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Nov. 2026, 11:48 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reforma salarială pregătită de Guvern, pentru care sunt prevăzute 3,2 miliarde de lei, nu va elimina inechitățile dintre angajații sectorului bugetar. Deși Ministerul Finanțelor propune introducerea unei valori de referință de bază de 4.200 de lei, sistemul va păstra încă cinci valori derogatorii, ceea ce înseamnă că diferențele de salarizare vor continua să existe. Uniformizarea grilei prin aplicarea unei singure valori de referință rămâne doar un obiectiv pentru anii următori.

Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Maia Savva, a recunoscut că actualul sistem de salarizare a fost distorsionat de introducerea repetată a unor valori de referință diferite pentru diverse categorii de angajați. În prezent, există zece asemenea valori, stabilite prin legile bugetare anuale, iar reforma propusă va reduce numărul acestora, fără a elimina complet derogările.

„Noi, la moment, acum avem 10 valori de referință conform legii bugetare anuale, de ceea ce și-a distorsionat grila de salarizare pe care o avem”, a declarat Maia Savva.

Potrivit oficialului, noul mecanism va prevedea o valoare de referință de bază de 4.200 de lei, însă vor fi menținute și cinci valori derogatorii, aplicabile anumitor categorii de personal. Ministerul Finanțelor intenționează să reducă treptat aceste excepții, fără a anunța deocamdată un termen concret pentru eliminarea lor definitivă.

Mai mult, Savva a făcut trimitere la concluziile unui raport elaborat de experți, potrivit căruia un sistem salarial cu adevărat echitabil ar trebui să funcționeze în baza unei singure valori de referință pentru întreaga grilă bugetară.

„Conform raportului care a fost realizat de către experți, să avem obiectivitate și echitate asupra grilei de salarizare, ar fi și ar trebui să tindem să avem doar o singură valoare de referință aplicată pentru grila de salarizare”, a afirmat reprezentanta Ministerului Finanțelor.

Astfel, deși autoritățile își propun să corecteze dezechilibrele acumulate în sistemul de salarizare, reforma nu va aduce imediat o uniformizare a mecanismului de calcul. Angajații din diferite domenii bugetare vor continua să fie remunerați în baza unor valori de referință distincte, în funcție de derogările păstrate în legislație.

Reforma are un impact bugetar estimat la 3,2 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ un miliard de lei este destinat majorărilor salariale din educație, unde creșterea medie anunțată este de 14,4%. Alte 845 de milioane de lei vor fi direcționate către personalul tehnic și muncitoresc din sectorul bugetar.

În total, cele două categorii vor absorbi aproximativ 1,85 miliarde de lei, echivalentul a aproape 58% din costul estimat al reformei.