Economia Moldovei va fi prognozată după reguli noi. Guvernul pregătește un mecanism unic

Guvernul pregătește un nou mecanism național de coordonare a prognozei macroeconomice oficiale, prin care toate instituțiile statului vor utiliza același scenariu economic atunci când vor elabora bugetul, politicile publice și documentele strategice. Proiectul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, urmărește să elimine diferențele dintre estimările făcute de autorități și să creeze un sistem unic de prognoză la nivel guvernamental.

Potrivit notei informative, în prezent Republica Moldova utilizează un sistem de prognoză conceput în principal pentru elaborarea bugetului, însă acesta este fragmentat și nu integrează în mod sistematic domenii importante precum piața muncii, sectorul extern sau sectorul financiar. Totodată, coordonarea dintre instituții se face în mare parte pe baza unor înțelegeri informale, fără un mecanism clar de reconciliere și aprobare a prognozelor.

Noul mecanism stabilește că prognozele macroeconomice vor fi elaborate în cadrul a trei runde oficiale pe an – până la 30 martie, 31 iulie și 31 octombrie. Dacă vor apărea crize economice, modificări importante de politici sau revizuiri statistice semnificative, autoritățile vor putea organiza și runde extraordinare de prognoză. Scenariul oficial va avea, de regulă, un orizont de patru ani – anul în curs și următorii trei ani – și va include indicatori privind economia reală, sectorul fiscal, piața muncii, sectorul extern, sectorul financiar și demografia.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării va fi autoritatea responsabilă de coordonarea prognozei macroeconomice oficiale, iar Ministerul Finanțelor va utiliza scenariul aprobat la elaborarea bugetului. Prognoza va fi analizată de un Grup Tehnic de Coordonare și aprobată ulterior de Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică.

Documentul mai arată că implementarea noului mecanism va necesita suplimentarea Direcției analiză și prognozare macroeconomică cu două funcții noi, pentru elaborarea prognozelor privind piața muncii, sectorul extern și sectorul financiar. Costurile estimate se ridică la 52,2 mii de lei pe lună, respectiv 807,6 mii de lei anual.

Autoritățile susțin că noul sistem va face prognozele economice mai coerente și mai credibile, va reduce incertitudinile pentru mediul de afaceri și va contribui la îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, mecanismul urmând să fie implementat până la sfârșitul anului 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoză macroeconomică #Economia Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat externă a Republicii Moldova a ajuns la 4,856 miliarde de dolari la sfârșitul lunii iulie 2026, în creștere cu aproximativ 45,3 milioane de dolari față de începutul anului. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că, raportat la iulie 2025, avansul este mult mai mare, cu aproape 295 de milioane de dolari într-un singur an.

La 31 iulie 2025, soldul datoriei externe era de 4,561 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că într-un an aceasta a crescut cu circa 6,5%. Exprimată în lei, datoria a urcat de la aproximativ 78,02 miliarde de lei la 85,12 miliarde de lei, adică cu peste 7,09 miliarde de lei sau circa 9,1%. Diferența mai mare în moneda națională este influențată inclusiv de evoluția cursului valutar.

Ministerul Finanțelor precizează că, în primele șapte luni ale anului 2026, finanțarea externă netă a fost pozitivă și a constituit aproximativ 132 de milioane de dolari. În același timp, fluctuația dolarului față de alte valute a avut un efect negativ de circa 86,6 milioane de dolari. În urma acestor evoluții, datoria externă a crescut față de începutul anului cu aproximativ 0,9%.

Un detaliu important este că statul a atras în primele șapte luni ale anului 2026 aproximativ 248,5 milioane de dolari din surse externe de finanțare, cu 43% mai puțin decât în perioada similară din 2025, când intrările au însumat 439,3 milioane de dolari.

În același timp, rambursările datoriei externe au scăzut și mai puternic. În ianuarie–iulie 2026, statul a rambursat 116,5 milioane de dolari, față de 374,5 milioane de dolari în aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o diminuare de aproape 69%.

Ca rezultat, finanțarea externă netă a ajuns la aproape 132 de milioane de dolari în primele șapte luni din 2026, de peste două ori mai mare decât cele 64,8 milioane de dolari înregistrate în perioada similară din 2025.

Doar în luna iulie 2026, Republica Moldova a atras 9 milioane de dolari din surse externe, de peste două ori mai mult decât în iulie 2025. Totuși, rambursările au fost de 13,1 milioane de dolari, astfel că finanțarea externă netă a lunii a rămas negativă, la minus 4,06 milioane de dolari.

O altă evoluție este creșterea costurilor de deservire a datoriei. În primele șapte luni ale anului, serviciul datoriei de stat externe a însumat 60,85 milioane de dolari, cu aproximativ 11% mai mult decât cele 54,68 milioane de dolari din perioada corespunzătoare a anului trecut. Numai în iulie, aceste cheltuieli au ajuns la 14,61 milioane de dolari, de peste două ori mai mult decât în aceeași lună din 2025.

Datele Ministerului Finanțelor arată astfel că, deși creșterea datoriei externe de la începutul anului este relativ modestă în dolari, de 0,9%, comparativ cu vara anului trecut soldul este mai mare cu aproape 300 de milioane de dolari, iar exprimat în lei diferența depășește 7 miliarde.