Criza din întreprinderile de stat, anunțată cu trei ani în urmă? Lupușor publică scrisoarea ignorată

Economistul Adrian Lupușor afirmă că a avertizat autoritățile încă acum trei ani asupra deficiențelor grave de guvernanță din întreprinderile de stat, însă recomandările formulate de societatea civilă au fost ignorate. În opinia sa, criza actuală din jurul companiilor de stat este rezultatul direct al lipsei de reforme și al numirilor netransparente în structurile de conducere.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Lupușor spune că, în perioada în care a fost membru al Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, a încercat să atragă atenția asupra acestor probleme în cadrul ședințelor, iar ulterior a transmis o scrisoare oficială conducerii de vârf a țării.

Potrivit economistului, documentul avertiza că un plan de dezoligarhizare nu poate fi credibil fără reformarea întreprinderilor de stat și că regulamentele privind selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație nu reflectau bunele practici ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Lupușor susține că a semnalat și lipsa unor criterii clare de performanță pentru evaluarea consiliilor de administrație, caracterul neoperațional al politicii privind proprietatea de stat, precum și necesitatea restructurării Agenției Proprietății Publice, digitalizării informațiilor despre patrimoniul public, corporatizării și reorganizării întreprinderilor de stat.

Economistul afirmă că a solicitat inclusiv organizarea unei ședințe dedicate acestui subiect, cu participarea prim-ministrului, argumentând că reforma avea nevoie de susținere politică la cel mai înalt nivel.

„Cum credeți, am primit vreun răspuns? Niciunul”, a scris Lupușor.

Acesta consideră că, după trei ani, exact problemele semnalate atunci — numirile netransparente, consiliile de administrație formale și lipsa unei supravegheri eficiente — „au explodat în criza pe care o vedem astăzi”.

În final, economistul face apel la actuala și viitoarele guvernări să trateze cu mai multă seriozitate recomandările venite din partea societății civile.

„Tare aș vrea ca guvernarea să-și învețe lecția din această criză: mai puțină aroganță și mai multă receptivitate față de vocile, poate mai puțin plăcute, dar critic necesare, care vin din partea societății civile”, a conchis Adrian Lupușor.

#companii #reforme #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de divin îmbuteliat din Republica Moldova s-au majorat în primele opt luni ale anului 2026, atât în volum, cât și în valoare. Potrivit datelor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), livrările peste hotare au ajuns la 1,81 milioane de litri, față de aproximativ un milion de litri în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă un avans de aproape 80%.

Creșterea se reflectă și în încasările din exporturi. Dacă în primele opt luni din 2025 valoarea divinului îmbuteliat exportat a fost de 9,1 milioane de dolari, în perioada ianuarie–august 2026 aceasta a depășit 15 milioane de dolari și a înregistrat o majorare de 66%.

Datele arată însă că volumul exporturilor a crescut mai rapid decât valoarea acestora, ceea ce sugerează o reducere a prețului mediu de export pe litru. Calculat pe baza cifrelor comunicate, prețul mediu a coborât de la aproximativ 9,1 dolari pe litru în 2025 la circa 8,3 dolari în 2026, o diminuare de aproape 9%.

Un alt indicator este creșterea ponderii produselor îmbuteliate în totalul exporturilor, aceasta depășește pragul de 40%. Evoluția indică o orientare mai pronunțată către comercializarea produselor finite, cu valoare adăugată mai mare, în locul exporturilor de producție în vrac.

Ucraina domină categoric piața de export a divinului moldovenesc, concentrând aproximativ 60% din valoarea livrărilor externe. Raportat la exporturile totale de peste 15 milioane de dolari, aceasta înseamnă că piața ucraineană generează în jur de 9 milioane de dolari pentru producătorii moldoveni.

Divinul produs în Republica Moldova ajunge însă și pe alte piețe, printre care România, Estonia, Germania, Israel, Statele Unite ale Americii și Nigeria, ceea ce arată o diversificare geografică a exporturilor.

În ceea ce privește industria vinicolă în ansamblu, România rămâne principala piață externă pentru vinurile moldovenești. Potrivit datelor ONVV și ale Serviciului Vamal, în 2025 exporturile de vinuri către România au atins aproximativ 45 de milioane de dolari.

În prezent, circa 70 de crame din Republica Moldova sunt prezente pe piața românească, una dintre cele mai importante destinații pentru producătorii autohtoni.

#divin #export #Moldova