Se clatină supremația dolarului? Deutsche Bank vede un nou risc pentru moneda SUA

10 Iul. 2026, 10:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Iul. 2026, 10:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Statele Unite își finanțează tot mai mult economia prin investiții străine în companii, și tot mai puțin prin cumpărarea obligațiunilor guvernamentale americane, o schimbare care ar putea face dolarul mai vulnerabil la șocurile economice și la evoluțiile din sectorul tehnologic, avertizează analiștii Deutsche Bank.

Într-o analiză publicată joi, banca germană susține că profilul de risc al monedei americane se modifică pe fondul schimbării modului în care este finanțat deficitul Statelor Unite. Dacă în trecut cererea ridicată pentru titlurile de stat americane susținea dolarul în perioadele de incertitudine economică, în prezent capitalul străin se îndreaptă tot mai mult spre acțiunile companiilor americane, în special cele din domeniul inteligenței artificiale.

Potrivit strategului Deutsche Bank, Mallika Sachdeva, această schimbare face dolarul mai sensibil la ciclurile economice și la evoluția sectorului tehnologic.

„În mod tradițional, obligațiunile americane reprezentau un refugiu în perioade dificile. Trecerea la un model de finanțare bazat pe investiții în acțiuni schimbă profilul de risc al dolarului și îl face mai dependent de performanța companiilor din tehnologie”, se arată în analiză.

Raportul subliniază că Statele Unite se confruntă cu un deficit de cont curent estimat la aproximativ 1.120 de miliarde de dolari în 2025 și cu un deficit comercial de aproape 1.000 de miliarde de dolari, ceea ce face ca investițiile străine să joace un rol tot mai important în finanțarea economiei americane și a cheltuielilor publice.

O opinie similară a fost exprimată anterior și de viceguvernatorul Băncii Centrale a Australiei, Andrew Hauser, care a declarat că trecerea de la finanțarea prin datorie la finanțarea prin capital marchează o schimbare structurală în rolul dolarului ca principală monedă de rezervă la nivel mondial.

Cu toate acestea, moneda americană și-a revenit în acest an după deprecierea de aproximativ 10% din anul precedent. Potrivit Deutsche Bank, aprecierea recentă a dolarului a fost susținută de incertitudinile geopolitice generate de conflictul dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, de perspectivele unei politici monetare mai restrictive din partea Rezervei Federale și de intrările record de capital în companiile americane din domeniul inteligenței artificiale.

Analiștii avertizează însă că această dependență tot mai mare de fluxurile de capital orientate spre sectorul tehnologic ar putea amplifica volatilitatea dolarului în cazul unei schimbări a sentimentului investitorilor.

10 Iul. 2026, 10:18
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Ursu Victor
10 Iul. 2026, 10:18 // Uncategorized //  Ursu Victor

Economistul Adrian Lupușor afirmă că a avertizat autoritățile încă acum trei ani asupra deficiențelor grave de guvernanță din întreprinderile de stat, însă recomandările formulate de societatea civilă au fost ignorate. În opinia sa, criza actuală din jurul companiilor de stat este rezultatul direct al lipsei de reforme și al numirilor netransparente în structurile de conducere.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Lupușor spune că, în perioada în care a fost membru al Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, a încercat să atragă atenția asupra acestor probleme în cadrul ședințelor, iar ulterior a transmis o scrisoare oficială conducerii de vârf a țării.

Potrivit economistului, documentul avertiza că un plan de dezoligarhizare nu poate fi credibil fără reformarea întreprinderilor de stat și că regulamentele privind selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație nu reflectau bunele practici ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Lupușor susține că a semnalat și lipsa unor criterii clare de performanță pentru evaluarea consiliilor de administrație, caracterul neoperațional al politicii privind proprietatea de stat, precum și necesitatea restructurării Agenției Proprietății Publice, digitalizării informațiilor despre patrimoniul public, corporatizării și reorganizării întreprinderilor de stat.

Economistul afirmă că a solicitat inclusiv organizarea unei ședințe dedicate acestui subiect, cu participarea prim-ministrului, argumentând că reforma avea nevoie de susținere politică la cel mai înalt nivel.

„Cum credeți, am primit vreun răspuns? Niciunul”, a scris Lupușor.

Acesta consideră că, după trei ani, exact problemele semnalate atunci — numirile netransparente, consiliile de administrație formale și lipsa unei supravegheri eficiente — „au explodat în criza pe care o vedem astăzi”.

În final, economistul face apel la actuala și viitoarele guvernări să trateze cu mai multă seriozitate recomandările venite din partea societății civile.

„Tare aș vrea ca guvernarea să-și învețe lecția din această criză: mai puțină aroganță și mai multă receptivitate față de vocile, poate mai puțin plăcute, dar critic necesare, care vin din partea societății civile”, a conchis Adrian Lupușor.