Generozitate pe bani publici? ARCOM-ul lui Gaibu a pus deoparte aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare

Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM), condusă de Sergiu Gaibu, va gestiona în 2026 un buget de aproape 96,5 milioane de lei, din care două treimi vor merge către cheltuieli de personal. Instituția a prevăzut peste 48,6 milioane de lei pentru salarii și alte drepturi salariale, inclusiv aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare materiale acordate angajaților.

Potrivit documentului, veniturile estimate pentru anul în curs se ridică la 79,36 milioane de lei, iar instituția a intrat în anul 2026 cu un sold disponibil de peste 17,1 milioane de lei, ceea ce ridică totalul mijloacelor disponibile la 96,47 milioane de lei.

Cea mai mare sursă de venit o reprezintă plățile pentru utilizarea spectrului de frecvențe radio, estimate la 54,35 milioane de lei, adică aproape 70% din totalul veniturilor. Alte 19,36 milioane de lei vor proveni din taxele de reglementare și monitorizare în domeniul comunicațiilor electronice, iar peste 5 milioane de lei din taxele pentru resursele de numerotare.

La capitolul cheltuieli, aproape 66,7% din buget este destinat remunerării personalului. Pe lângă salariile de funcție, în valoare de 29,5 milioane de lei, ANRCETI a bugetat 7,25 milioane de lei pentru prime de performanță, 4,06 milioane de lei pentru ajutoare materiale și încă 3,69 milioane de lei pentru alte prime.

Instituția a prevăzut și 10,18 milioane de lei pentru investiții. Cei mai mulți bani – 3,81 milioane de lei sunt destinați modernizării stațiilor mobile și fixe de monitorizare. Alte 2,15 milioane de lei vor fi cheltuite pentru expertiza tehnică și proiectarea acoperișului sediului, iar 1,77 milioane de lei pentru achiziția de mașini, utilaje și tehnică de calcul.

Bugetul mai prevede 1,4 milioane de lei pentru delegații, peste 519 mii de lei pentru bilete de avion, 422,5 mii de lei pentru servicii de protocol și 500 de mii de lei pentru combustibil.

Redacția BANI.MD a adresat o întrebare, în dimineața zilei de astăzi, ARCOM-ului: Cum se explică faptul că, potrivit bugetului ARCOM pentru 2026, pe lângă salariile de bază de 29,5 milioane de lei, instituția a prevăzut aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare materiale, echivalentul a peste 50% din fondul salariilor de bază? Care sunt criteriile după care sunt acordate aceste beneficii? Însă până la publicare știrii nu am primit un răspuns.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arcom #gaibu #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Este prematur ca modificările pregătite pentru taxarea consumului de energie electrică și gaze naturale să fie prezentate automat drept scumpiri. Potrivit acesteia, mecanismul a fost conceput astfel încât să protejeze în primul rând gospodăriile cu venituri mai mici și consum redus, a declarat vicepreședintele Parlamentului, Doina Gherman în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV. Ea a explicat că, în cazul energiei electrice, pentru un consum de până la 150 kW ar urma să fie aplicată o cotă TVA de 0%.

„Consumul mediu de energie electrică în Republica Moldova este de 140 de kW pe lună”, a spus vicepreședintele Parlamentului. Ea a precizat că nu susține că nimeni nu va fi afectat de noile reguli, însă consideră că persoanele care consumă mai puțin sunt, de regulă, cele cu locuințe mai mici și posibilități financiare mai reduse.

În schimb, gospodăriile care consumă 300–400 kW lunar ar avea, în opinia sa, o capacitate financiară mai mare de a suporta costurile.

Referindu-se la gazele naturale, Gherman a declarat că pragul prevăzut este de 150, iar până la acest nivel consumatorii ar urma să achite în continuare TVA de 8%. Potrivit datelor invocate de ea, consumul mediu de gaze naturale în Republica Moldova se situează între 50 și 100.

„Acest mecanism a fost targetat în favoarea oamenilor cu posibilități financiare mai mici. Nu vor fi afectați cei mai social vulnerabili”, a declarat Doina Gherman.

Vicepreședintele Parlamentului a mai afirmat că autoritățile lucrează „foarte intens” la un nou mecanism de protecție a consumatorilor pentru sezonul rece. Potrivit acesteia, premierul a avut „o abordare foarte serioasă și responsabilă”, iar înainte de elaborarea mecanismului au fost realizate analize ample.

Gherman a precizat că noile reguli pentru energia electrică ar urma să intre în vigoare de la 1 aprilie, ceea ce, potrivit ei, lasă suficient timp autorităților pentru a reevalua mecanismul și pentru eventuale modificări.

„Avem o perioadă în care putem să mai examinăm, să vedem, să mai analizăm care este situația și, de ce nu, să mai intervenim. Totul este flexibil”, a conchis vicepreședintele Parlamentului.