Directorul care cere scumpirea gazului cu 45% ridică aproape 100 mii de lei pe lună și primește tichete pentru mâncare

Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, instituția care a solicitat ANRE majorarea tarifului la gazele naturale pentru consumatorii casnici cu 45,2%, până la 20,93 lei/metrul cub (cu TVA), a încasat în 2025 un salariu anual de 1,2 milioane de lei, ceea ce înseamnă un venit mediu de 99,6 mii de lei pe lună, potrivit declarației de avere și interese personale.

Pe lângă salariu, Buzatu a beneficiat de 36 mii de lei sub formă de diurne și de 14,2 mii de lei tichete de masă. În total, veniturile legate de funcția de la Energocom au depășit 1,24 milioane de lei într-un singur an.

Declarația mai arată că directorul Energocom deține în conturile bancare aproximativ 220 mii de lei, precum și 3,6 mii euro într-un cont Revolut. Totodată, acesta a declarat un apartament de 54,5 metri pătrați și un automobil Lexus fabricat în 2010, ambele dobândite prin moștenire în 2024.

Menționăm că Energocom al cărei director este a cerut Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în data de 15 iulie, majorarea tarifului reglementat pentru gazele naturale livrate populației de la 14,41 lei/metru cub la 20,93 lei/metrul cub cu TVA inclus, ceea ce reprezintă o creștere de 45,2%.

Potrivit declarației de avere, Eugeniu Buzatu a ocupat funcția de director general interimar al Energocom din 13 decembrie 2024, fiind numit prin decizia Consiliului societății.

Gras Utu by banimdbanimd

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Containere maritime și bucăți de epave plutesc în apele Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale și energetice ale lumii, după o serie de atacuri asupra navelor civile. Imagini video publicate joi, 15 octombrie, de Al Jazeera surprind urmările incidentelor maritime din regiune, unde mai multe vase au fost lovite de proiectile, iar două s-au scufundat în decurs de 24 de ore, potrivit Reuters.

Filmările arată containere desprinse de pe nave și resturi plutitoare împrăștiate pe suprafața apei, în apropierea coastelor Omanului. Acestea constituie un nou risc pentru navele care tranzitează zona, în condițiile în care echipajele trebuie să evite atât amenințările militare, cât și obstacolele rămase în urma atacurilor.

Unul dintre cele mai grave incidente s-a produs miercuri, 14 octombrie, când portcontainerul GFS Pride, înregistrat în Singapore, s-a scufundat după ce a fost lovit de un proiectil și a luat foc. Toți cei 21 de membri ai echipajului au fost evacuați în siguranță.

Autoritățile maritime au emis avertizări pentru navele din regiune și au semnalat prezența containerelor plutitoare după scufundarea vasului.

În aceeași perioadă a fost confirmată și scufundarea vrachierului Cape Dao, sub pavilionul Antigua și Barbuda. Nava fusese lovită de un proiectil la 23 septembrie, iar incidentul s-a soldat cu moartea unui membru al echipajului.

Potrivit Reuters, atacurile asupra transportului comercial s-au intensificat în contextul confruntării dintre Iran și Statele Unite. Navele care transportă nu doar petrol, ci și containere sau mărfuri vrac, au devenit ținte în regiunea Golfului Persic.

Strâmtoarea Ormuz, situată între Iran și Oman, este una dintre cele mai sensibile zone ale comerțului mondial. Înaintea războiului, prin această rută tranzita un volum de petrol echivalent cu aproximativ o cincime din consumul global, alături de cantități importante de gaze naturale lichefiate.

Orice perturbare a navigației poate influența prețurile internaționale ale petrolului, costurile transportului maritim și aprovizionarea piețelor care depind de importurile energetice.

În paralel cu atacurile, operatorii maritimi se confruntă acum și cu pericolul containerelor aflate în derivă, care pot deteriora navele sau pot obliga echipajele să modifice traseele de navigație.