Statul i-a transformat pe moldoveni în milionari pe hârtie! Șeful Cadastrului: „Asta este realitatea economică”

Reevaluarea a celor aproximativ 6,5 milioane de bunuri imobile din Republica Moldova ar putea face ca numeroși proprietari să dețină, cel puțin pe hârtie, locuințe evaluate la peste un milion de lei. Întrebat dacă acest lucru înseamnă că o mare parte dintre moldoveni au devenit „milionari”, directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a răspuns că aceasta reflectă pur și simplu evoluția pieței.

„Eu nu știu care este plafonul că el este milionar, că costă un milion apartamentul sau un milion și o sută. Nu vă pot spune, dar asta este realitatea economică”, a declarat Ivan Danii.

Potrivit șefului Agenției, valoarea cadastrală a apartamentelor a crescut, în medie, de 2,9 ori în urma procesului de reevaluare, iar în majoritatea cazurilor nu au fost înregistrate scăderi ale valorii imobilelor.

„Eu pot să spun în mediu că a crescut de 2,9 ori valoarea la apartamente”, a afirmat acesta. De asemenea, el a precizat că diminuări de valoare sunt posibile doar în cazurile în care proprietarii prezintă expertize tehnice care demonstrează că imobilul nu mai este funcțional.

Întrebat dacă noile valori cadastrale vor duce automat la majorarea impozitului pe bunurile imobile, Ivan Danii a subliniat că acest lucru nu se întâmplă automat și că decizia privind cotele de impozitare aparține exclusiv autorităților publice locale.

„Noi nu vedem risc de a crește [impozitul], dacă primăria stabilește cota corespunzătoare. Decizia aparține autorităților publice locale”, a explicat directorul Agenției.

Noile valori cadastrale urmează să fie notificate oficial proprietarilor în luna septembrie, iar aplicarea lor este planificată începând cu 1 ianuarie 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#impozit #imobil #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina