UE ia încă 1,4 miliarde de euro din profiturile activelor rusești și le trimite Ucrainei

05 Aug. 2026, 14:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Aug. 2026, 14:12 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană a primit venituri de 1,4 miliarde de euro din activele rusești imobilizate, fonduri care vor fi folosite pentru sprijinirea Ucrainei. Suma reprezintă al cincilea transfer de acest tip și acoperă profiturile generate în prima jumătate a anului 2026 de activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în cadrul sancțiunilor impuse după invazia Ucrainei.

Potrivit Comisiei Europene, activele rusești înghețate au generat până în prezent profituri excepționale de aproximativ 8 miliarde de euro. Deși activele rămân blocate, dobânzile și veniturile obținute din acestea nu revin Rusiei, iar Consiliul Uniunii Europene a decis ca profiturile nete să fie utilizate pentru sprijinirea Ucrainei.

Din noua tranșă, 95% din fonduri vor fi direcționate prin Mecanismul de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina, care ajută Kievul să ramburseze împrumuturile acordate de Uniunea Europeană și statele G7 în cadrul inițiativei ERA. Valoarea totală a acestui mecanism se ridică la 45 de miliarde de euro.

Restul de 5% va fi alocat Instrumentului European pentru Pace, destinat acoperirii necesităților urgente ale Ucrainei în domeniul militar și al apărării.

Activele Băncii Centrale a Rusiei au fost înghețate de Uniunea Europeană după declanșarea războiului din Ucraina. Începând din 2024, UE a decis ca profiturile generate de aceste active să fie folosite pentru sprijinirea Kievului, iar la sfârșitul anului 2025 a interzis pe termen lung returnarea activelor imobilizate către Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 16:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 16:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău se pregătește pentru extinderea și replanificarea terminalului, în condițiile în care creșterea accelerată a numărului de pasageri pune presiune pe infrastructura existentă. Directorul Agenției Proprietății Publice, Ion Dodon, a anunțat că lucrările de elaborare a proiectului ar urma să înceapă cel târziu în luna decembrie 2026, după finalizarea procedurilor de achiziții publice.

Potrivit șefului APP, aeroportul a trecut în doar câțiva ani de la un trafic aerian redus la un număr semnificativ mai mare de pasageri, ceea ce impune investiții în modernizarea și extinderea capacităților de deservire.

„Câțiva ani în urmă, practic, nu erau zboruri acolo, dacă ne amintim, erau foarte puțini pasageri. Brusc, numărul de pasageri a crescut și, respectiv, este nevoie de o extindere”, a declarat Ion Dodon.

Directorul APP a recunoscut că pregătirea investiției avansează mai greu decât ar fi de dorit, în special din cauza procedurilor de achiziții publice.

„Din păcate, cam greu se mișcă lucrurile în ceea ce privește demararea procedurilor de achiziție, dar, din discuțiile cu organul executiv, cu directorul aeroportului, pot să vă menționez că lucrările asupra proiectului de extindere și replanificare a terminalului vor fi demarate cel târziu în luna decembrie 2026”, a precizat Dodon.

Acesta a adăugat că, potrivit informațiilor de care dispune, cadrul legal ar permite chiar în această săptămână încheierea procesului de achiziții publice, ceea ce ar deschide calea pentru începerea activităților de proiectare.

Anunțul vine pe fondul creșterii continue a traficului de pasageri pe Aeroportul Internațional Chișinău. Numai în luna octombrie 2026, aeroportul a deservit 672.384 de pasageri, cu 14,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. În septembrie, traficul a ajuns la 761.886 de pasageri, în creștere cu 17,9%.

Extinderea terminalului Aeroportului Internațional Chișinău a fost marcată de licitații anulate, contestații și acuzații de favorizare a unor companii. Prima procedură de achiziție, lansată în octombrie 2025, a fost anulată în ianuarie 2026, iar o nouă licitație, organizată în luna mai, cu o valoare estimată de 157,6 milioane de lei, a fost câștigată de Estate Invest Company, care a ofertat aproximativ 150,1 milioane de lei. Rezultatul a fost contestat, iar Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) a anulat în repetate rânduri deciziile de atribuire a contractului, inclusiv în septembrie și octombrie. Ulterior, aceeași companie a fost desemnată din nou câștigătoare, în timp ce asocierea Standard Byte–Horus a sesizat Centrul Național Anticorupție și instanța de judecată, invocând presupuse nereguli și favorizarea unui ofertant.