Bugetul este pe minus cu 21 de miliarde, dar Buzu promite încă 6 miliarde pentru primării

Guvernul promite investiții de aproximativ 6 miliarde de lei pentru primăriile care se vor amalgama voluntar, în condițiile în care bugetul de stat pentru 2026 este construit cu un deficit de peste 21 de miliarde de lei. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține însă că resursele vor proveni în principal din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova și vor fi incluse în bugetul pentru 2027.

Primăriile care vor opta pentru amalgamarea voluntară vor beneficia de investiții în valoare de aproximativ 6 miliarde de lei, bani destinați dezvoltării infrastructurii locale. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține că proiectul nu urmărește comasarea administrațiilor locale în sine, ci modernizarea comunităților.

„Acest proiect nu este pentru amalgamare, dar pentru dezvoltarea comunităților noastre. Vrem să aducem infrastructura și serviciile adecvate tuturor cetățenilor”, a declarat Buzu.

Potrivit oficialului, unul dintre principalele stimulente ale reformei prevede alocarea a 3 mii de lei pentru fiecare locuitor din primăriile care decid să se amalgameze voluntar. Acest mecanism a fost prezentat încă din luna aprilie, odată cu lansarea conceptului reformei administrației publice locale.

Buzu a precizat că fondurile pentru primul stimulent sunt deja prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026, iar resursele destinate celui de-al doilea stimulent vor fi incluse în bugetul pentru 2027 și vor fi gestionate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Șeful Cancelariei a explicat că finanțarea va proveni din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova (1,9 miliarde de euro n.a), iar debursarea fondurilor este condiționată de implementarea reformelor asumate de Guvern.

„Pentru a doua parte a acestui an avem de realizat 40 de măsuri de reformă. Dacă le îndeplinim, estimăm că în februarie 2027 vom primi o tranșă de peste 400 de milioane de euro. Aceste resurse vor fi utilizate inclusiv pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare din primăriile care s-au amalgamat voluntar”, a afirmat Buzu.

Întrebat dacă cele șase miliarde de lei vor proveni exclusiv din fonduri europene, oficialul a spus că detaliile privind structura finanțării vor fi prezentate în toamna acestui an, odată cu elaborarea bugetului pentru 2027.

„Ceea ce trebuie să cunoască acum cetățenii este că avem acest angajament. Suntem interesați să accelerăm investițiile în localitățile noastre. Vrem să aducem apă, canalizare, iluminat stradal, drumuri, poduri și alte proiecte de infrastructură pentru toți cetățenii”, a declarat șeful Cancelariei de Stat.

#amalgamare #buzu #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.