Bugetul este pe minus cu 21 de miliarde, dar Buzu promite încă 6 miliarde pentru primării

05 Aug. 2026, 14:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 14:55 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul promite investiții de aproximativ 6 miliarde de lei pentru primăriile care se vor amalgama voluntar, în condițiile în care bugetul de stat pentru 2026 este construit cu un deficit de peste 21 de miliarde de lei. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține însă că resursele vor proveni în principal din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova și vor fi incluse în bugetul pentru 2027.

Primăriile care vor opta pentru amalgamarea voluntară vor beneficia de investiții în valoare de aproximativ 6 miliarde de lei, bani destinați dezvoltării infrastructurii locale. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține că proiectul nu urmărește comasarea administrațiilor locale în sine, ci modernizarea comunităților.

„Acest proiect nu este pentru amalgamare, dar pentru dezvoltarea comunităților noastre. Vrem să aducem infrastructura și serviciile adecvate tuturor cetățenilor”, a declarat Buzu.

Potrivit oficialului, unul dintre principalele stimulente ale reformei prevede alocarea a 3 mii de lei pentru fiecare locuitor din primăriile care decid să se amalgameze voluntar. Acest mecanism a fost prezentat încă din luna aprilie, odată cu lansarea conceptului reformei administrației publice locale.

Buzu a precizat că fondurile pentru primul stimulent sunt deja prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026, iar resursele destinate celui de-al doilea stimulent vor fi incluse în bugetul pentru 2027 și vor fi gestionate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Șeful Cancelariei a explicat că finanțarea va proveni din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova (1,9 miliarde de euro n.a), iar debursarea fondurilor este condiționată de implementarea reformelor asumate de Guvern.

„Pentru a doua parte a acestui an avem de realizat 40 de măsuri de reformă. Dacă le îndeplinim, estimăm că în februarie 2027 vom primi o tranșă de peste 400 de milioane de euro. Aceste resurse vor fi utilizate inclusiv pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare din primăriile care s-au amalgamat voluntar”, a afirmat Buzu.

Întrebat dacă cele șase miliarde de lei vor proveni exclusiv din fonduri europene, oficialul a spus că detaliile privind structura finanțării vor fi prezentate în toamna acestui an, odată cu elaborarea bugetului pentru 2027.

„Ceea ce trebuie să cunoască acum cetățenii este că avem acest angajament. Suntem interesați să accelerăm investițiile în localitățile noastre. Vrem să aducem apă, canalizare, iluminat stradal, drumuri, poduri și alte proiecte de infrastructură pentru toți cetățenii”, a declarat șeful Cancelariei de Stat.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.