Maia Sandu: Majorările salariale promise pentru 1 septembrie se amână

06 Aug. 2026, 21:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:06 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Majorările salariale din sectorul public ar putea fi amânate. Președintele Maia Sandu a declarat că este puțin probabil ca noua lege a salarizării să intre în vigoare de la 1 septembrie, întrucât Guvernul trebuie mai întâi să stabilească dacă dispune de resursele financiare necesare.

În cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV, șeful statului a explicat că autoritățile au clarificat abia acum politica fiscală, iar Executivul urmează să estimeze veniturile suplimentare pe care aceasta le va genera și să le compare cu costurile implementării noii legi a salarizării.

„Nu cred că se reușește de la 1 septembrie, pentru că suntem în august. Acum s-au clarificat lucrurile în raport cu politica fiscală și o să vedem care sunt resursele estimate de Guvern pe care această politică fiscală le va produce și, respectiv, cum aceste resurse se compară cu costul legii salarizării”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintelui, Guvernul ar putea interveni asupra proiectului legii salarizării pentru a-l ajusta la posibilitățile bugetare, astfel încât cheltuielile prevăzute să corespundă veniturilor estimate.

„S-ar putea să mai intervină Guvernul și pe proiectul legii salarizării, ca să le aducă în concordanță, pentru că e nevoie să coincidă cifrele aici”, a afirmat șefa statului.

Maia Sandu și-a exprimat însă speranța că majorările vor fi aprobate cât mai curând, chiar dacă nu vor putea fi aplicate de la începutul lunii septembrie.

Președintele a precizat că, în următoarele săptămâni, Guvernul urmează să opereze ajustările necesare la proiectul legii salarizării, iar după revenirea Parlamentului din vacanță documentul ar urma să fie inclus pe agenda Legislativului pentru examinare.

21 Sept. 2026, 09:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Sept. 2026, 09:14 // Actual //  Grîu Tatiana

Chișinăul se schimbă. Se construiește, se înalță, se modernizează. Dar, printre clădirile noi din sticlă și beton, orașul își ascunde o altă față: veche, abandonată și uitată. Aproape o mie de monumente istorice și de arhitectură se află în municipiul Chișinău. Sunt clădiri care păstrează memoria orașului, dar care, în loc să fie restaurate, se transformă încet în ruine. Unele au fațade degradate, atele sunt înconjurate de construcții moderne care le sufocă. Sunt cazuri când lucrările începute se opresc… Iar în spatele acestui peisaj trist, de cele mai multe ori, se ascund procedurile birocratice.

Arhitecții susțin că una dintre principalele probleme este modul în care funcționează Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI), instituție care examinează proiectele din zona istorică a Capitalei.

Problemele legate de activitatea Consiliului nu sunt însă noi. În 2022, Centrul Național Anticorupție a identificat riscuri de corupție în activitatea CNMI, inclusiv posibile conflicte de interese între membrii Consiliului și beneficiarii proiectelor. Instituția a recomandat atunci măsuri pentru reducerea acestor riscuri. Ministerul Culturii afirmă că, între timp, cadrul de organizare și funcționare al Consiliului a fost revizuit, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, examinarea documentației și publicarea deciziilor.

Totuși, rămâne întrebarea, de ce componența Consiliului de ani buni rămâne, în mare parte stabilă. În 2025, pentru funcțiile de membri au aplicat 10 arhitecți și trei reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. Cinci dintre membrii care făceau parte din Consiliu în 2022 și-au continuat mandatul și după concursul din 2025.