Amenințare fără perdea de la Moscova! Medvedev: apropierea de UE ar putea costa scump Armenia

Armenia riscă să se confrunte cu o criză economică și politică severă dacă își rupe relațiile cu Rusia și continuă apropierea de Uniunea Europeană și Statele Unite, a declarat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev.

Într-un interviu acordat agenției de stat RIA Novosti, Medvedev a susținut că Occidentul ar folosi Armenia drept instrument în confruntarea geopolitică împotriva Moscovei, după care ar abandona țara atunci când aceasta nu-i va mai fi utilă.

„Ruperea economică de țara noastră va provoca în Armenia o criză internă profundă. Sau poate ceva și mai rău”, a avertizat oficialul rus, fără să explice la ce consecințe suplimentare se referă.

Medvedev a comparat situația Armeniei cu cea a Georgiei după războiul ruso-georgian din august 2008. Potrivit acestuia, statele occidentale ar fi încurajat apropierea Tbilisiului de Occident, dar nu ar fi oferit ulterior sprijinul promis. Declarația reprezintă poziția oficialului rus și nu este însoțită de o analiză economică privind eventualele pierderi ale Armeniei.

Avertismentul apare pe fondul deteriorării accelerate a relațiilor dintre Moscova și Erevan. Armenia și-a suspendat participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, dominată de Rusia, și a început să dezvolte relații mai strânse cu UE și SUA.

Armenia nu a depus deocamdată o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană, însă autoritățile au adoptat o lege privind lansarea procesului de integrare europeană. Rusia susține că aderarea la UE este incompatibilă cu participarea Armeniei la Uniunea Economică Eurasiatică.

Moscova și ceilalți membri ai blocului eurasiatic au avertizat că Armenia ar putea fi suspendată dacă își continuă parcursul european. Rusia reprezintă aproximativ 35% din comerțul exterior al Armeniei, iar țara depinde în mare măsură de gazele rusești, potrivit Reuters.

Tensiunile economice sunt deja vizibile. Premierul Nikol Pașinian i-a cerut recent președintelui Vladimir Putin să intervină pentru eliminarea restricțiilor impuse de Rusia asupra unor produse armenești, inclusiv fructe, legume, pește și băuturi alcoolice. Erevanul susține că măsurile încalcă regulile Uniunii Economice Eurasiatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că ajustările tarifelor la energie trebuie făcute la timp, chiar dacă acestea presupun majorări pentru consumatori, pentru a evita acumularea datoriilor în întreprinderile din sector. Totodată, el susține că actuala ajustare a tarifelor nu va fi ultima, iar mecanismul de compensații trebuie extins și orientat mai precis către gospodăriile vulnerabile.

Potrivit lui Grosu, crizele energetice prin care Republica Moldova trece din 2021 au arătat că autoritățile trebuie să fie transparente cu populația și să nu amâne ajustarea tarifelor atunci când costurile reale cresc.

„Prima [lecție] — să fim sinceri cu cetățenii noștri și să ajustăm tarifele la timp. (…) Dacă nu le ajustezi la timp, bagi întreprinderea în datorii. Și cumva îți creează senzația: domnule, dacă amânăm mai încolo. Nu se amână, pentru că datoriile cresc, cresc, cresc și odată va trebui să le onorăm”, a declarat președintele Parlamentului.

Grosu a precizat că actuala rundă de ajustări tarifare nu va fi ultima, sugerând că tarifele vor continua să fie revizuite în funcție de evoluția costurilor din sectorul energetic.

„Această ajustare tarifară nu va fi ultima”, a spus șeful Legislativului.

În paralel, autoritățile intenționează să adapteze sistemul de compensații astfel încât ajutorul să ajungă la un număr mai mare de consumatori și să fie acordat mai țintit. Grosu a amintit că, în primii ani ai crizei energetice, mecanismul s-a concentrat în special pe consumatorii de gaze și energie termică, în timp ce gospodăriile care se încălzesc cu lemne au fost inițial mai puțin acoperite.

Potrivit acestuia, obiectivul Guvernului este majorarea numărului de beneficiari ai compensațiilor. Grosu a spus că atragerea resurselor externe pentru finanțarea sprijinului energetic se află și pe agenda discuțiilor purtate de premier în cadrul vizitei sale la New York.

Guvernul utilizează în prezent un mecanism de compensații monetare pentru consumatorii casnici, calculat în funcție de veniturile gospodăriei, costurile energetice și sursa principală de încălzire. În documentele oficiale aferente sezonului rece 2025–2026, Executivul arată că mecanismul urmărește menținerea sprijinului pentru gospodăriile vulnerabile în contextul variațiilor tarifare.