Moldova stă pe datorii de 723 de miliarde de lei! Povara financiară trece de două ori peste PIB

10 Aug. 2026, 13:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Aug. 2026, 13:54 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria totală a sectoarelor economiei Republicii Moldova a ajuns la 723,3 miliarde de lei la sfârșitul lunii martie 2026, în creștere cu 4,3% față de finele anului trecut, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Raportată la produsul intern brut, datoria a constituit 202,1%, cu 5,9 puncte procentuale mai mult decât la 31 decembrie 2025. Indicatorul nu trebuie confundat cu datoria publică, deoarece include obligațiile tuturor sectoarelor economiei, inclusiv depozitele populației și ale companiilor înregistrate drept pasive ale instituțiilor financiare.

Cea mai mare parte a datoriei revine sectorului financiar  303,5 miliarde de lei, echivalentul a 42% din total. Societățile comerciale nefinanciare acumulează datorii de 192,8 miliarde de lei, administrația publică 157 de miliarde de lei, iar gospodăriile populației  70 de miliarde de lei.

Împrumuturile contractate reprezintă 40,8% din datoria totală. La sfârșitul primului trimestru, acestea au însumat 295,3 miliarde de lei, în creștere cu 5% față de decembrie 2025.

Împrumuturile externe au ajuns la 140 de miliarde de lei. Aproximativ 57,9% din acestea au fost acordate administrației publice, iar 33,6%  societăților comerciale nefinanciare. Băncile și asociațiile de economii și împrumut au creditat economia cu 112,3 miliarde de lei.

Valoarea financiară netă a economiei, calculată ca diferență dintre activele și pasivele financiare, a rămas negativă, dar s-a îmbunătățit de la minus 126 de miliarde de lei la sfârșitul anului 2025 la minus 121,2 miliarde de lei în martie 2026.

Activele financiare ale economiei au crescut într-un trimestru de la 916,1 miliarde la 960,8 miliarde de lei. În același timp, pasivele au avansat de la 1.042,1 miliarde la 1.082 de miliarde de lei.

Gospodăriile populației rămân singurul sector cu o valoare financiară netă puternic pozitivă. Aceasta a crescut cu 3,7%, până la 266,2 miliarde de lei. Populația deținea active financiare de 336,2 miliarde de lei și obligații de 70 de miliarde de lei, constituite în proporție de 94,6% din împrumuturi.

În schimb, societățile comerciale nefinanciare au înregistrat cel mai mare dezechilibru: active de 144,4 miliarde de lei și pasive de 470,4 miliarde de lei. Valoarea lor financiară netă s-a deteriorat până la minus 326 de miliarde de lei.

Administrația publică avea active financiare de 115,6 miliarde de lei și pasive de 157 de miliarde de lei, rezultând o poziție netă negativă de 41,4 miliarde de lei. Societățile financiare au încheiat trimestrul cu o valoare netă negativă de 20 de miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.