Transportul înghite profiturile! Drumul rapiței spre port s-a scumpit cu peste 80%

10 Aug. 2026, 14:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Aug. 2026, 14:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a exportat 84.124 de tone de rapiță în iulie 2026, cu 29,3% sau aproximativ 35.000 de tone mai puțin decât în aceeași lună a anului trecut, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija.

În iulie 2025, exporturile ajunseseră la 119.059 de tone. Rija susține însă că debutul mai modest al noului sezon nu indică neapărat o recoltă mai slabă, ci reflectă problemele logistice și instabilitatea prețurilor de pe piața regională.

Recoltele raportate de fermieri sunt bune, iar în numeroase gospodării productivitatea rapiței se apropie de trei tone la hectar. Ritmul exporturilor a fost încetinit în special de congestia din porturi și vămi, precum și de incertitudinile provocate de situația din Marea Neagră și Marea Azov.

Restricțiile de navigație prin Strâmtoarea Kerci și intensificarea atacurilor asupra navelor comerciale au provocat inițial o creștere a prețurilor, alimentată de prima de risc geopolitic. Ulterior, cotațiile au scăzut brusc, iar mai mulți traderi și-au suspendat temporar achizițiile, așteptând stabilizarea pieței.

În pofida scăderii volumelor, prețul mediu de export a urcat de la 9,10 lei pentru un kilogram în iulie 2025 la 10,11 lei în iulie 2026, ceea ce reprezintă o creștere de peste 11%. Majorarea a fost determinată în mare parte de explozia costurilor logistice.

Transportarea unei tone de marfă din nordul țării până la Giurgiulești s-a scumpit de la 480–500 de lei la aproximativ 880 de lei, cu până la 83%. Cursa până la Constanța a ajuns de la 40 la 64 de euro pentru o tonă, înregistrând o creștere de 60%.

Și transportul naval s-a scumpit puternic. Costul transportării mărfurilor cu barjele între Giurgiulești și Constanța, cotat anterior la 13–15 dolari pentru o tonă, a urcat până la aproximativ 25 de euro, iar în unele cazuri – până la 35 de euro.

Rija explică scumpirile prin majorarea prețului motorinei, cozile de la punctele vamale și congestia din Portul Giurgiulești. Din cauza timpului pierdut, camioanele efectuează mai puține curse, iar costurile suplimentare sunt incluse în tariful achitat pentru fiecare tonă.

Încasările exportatorilor au coborât de la 1,08 miliarde de lei în iulie 2025 la 850,5 milioane de lei în iulie 2026, marcând o scădere de 21,5%.

Piața rămâne puternic concentrată: primii cinci exportatori au asigurat aproape 70% din volumul total. OROM-IMEXPO conduce clasamentul cu 17.093 de tone, urmată de RUSAGRO-PRIM, cu 15.085 de tone, și VADALEX GRAINS, cu 13.009 tone. CARVIDON-TRADE a exportat 7.355 de tone, iar AGROSTOC – 5.078 de tone.

România a absorbit peste 94% din rapița moldovenească exportată în iulie – 79.370 de tone din totalul de 84.124 de tone. Bulgaria, care în mod tradițional era unul dintre principalii cumpărători, lipsește din lista destinațiilor.

Aproximativ 58% din marfă a fost transportată pe cale rutieră, 35% pe cale navală și numai 7% pe calea ferată. Punctul vamal Cahul a gestionat 38.937 de tone, iar complexul de la Giurgiulești – aproape 30.000 de tone.

Potrivit economistului, sezonul 2026–2027 are șanse să recupereze decalajul în lunile următoare, dacă situația din Marea Neagră, nivelul Dunării și blocajele logistice nu vor provoca noi perturbări.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.