Transportul înghite profiturile! Drumul rapiței spre port s-a scumpit cu peste 80%

Republica Moldova a exportat 84.124 de tone de rapiță în iulie 2026, cu 29,3% sau aproximativ 35.000 de tone mai puțin decât în aceeași lună a anului trecut, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija.

În iulie 2025, exporturile ajunseseră la 119.059 de tone. Rija susține însă că debutul mai modest al noului sezon nu indică neapărat o recoltă mai slabă, ci reflectă problemele logistice și instabilitatea prețurilor de pe piața regională.

Recoltele raportate de fermieri sunt bune, iar în numeroase gospodării productivitatea rapiței se apropie de trei tone la hectar. Ritmul exporturilor a fost încetinit în special de congestia din porturi și vămi, precum și de incertitudinile provocate de situația din Marea Neagră și Marea Azov.

Restricțiile de navigație prin Strâmtoarea Kerci și intensificarea atacurilor asupra navelor comerciale au provocat inițial o creștere a prețurilor, alimentată de prima de risc geopolitic. Ulterior, cotațiile au scăzut brusc, iar mai mulți traderi și-au suspendat temporar achizițiile, așteptând stabilizarea pieței.

În pofida scăderii volumelor, prețul mediu de export a urcat de la 9,10 lei pentru un kilogram în iulie 2025 la 10,11 lei în iulie 2026, ceea ce reprezintă o creștere de peste 11%. Majorarea a fost determinată în mare parte de explozia costurilor logistice.

Transportarea unei tone de marfă din nordul țării până la Giurgiulești s-a scumpit de la 480–500 de lei la aproximativ 880 de lei, cu până la 83%. Cursa până la Constanța a ajuns de la 40 la 64 de euro pentru o tonă, înregistrând o creștere de 60%.

Și transportul naval s-a scumpit puternic. Costul transportării mărfurilor cu barjele între Giurgiulești și Constanța, cotat anterior la 13–15 dolari pentru o tonă, a urcat până la aproximativ 25 de euro, iar în unele cazuri – până la 35 de euro.

Rija explică scumpirile prin majorarea prețului motorinei, cozile de la punctele vamale și congestia din Portul Giurgiulești. Din cauza timpului pierdut, camioanele efectuează mai puține curse, iar costurile suplimentare sunt incluse în tariful achitat pentru fiecare tonă.

Încasările exportatorilor au coborât de la 1,08 miliarde de lei în iulie 2025 la 850,5 milioane de lei în iulie 2026, marcând o scădere de 21,5%.

Piața rămâne puternic concentrată: primii cinci exportatori au asigurat aproape 70% din volumul total. OROM-IMEXPO conduce clasamentul cu 17.093 de tone, urmată de RUSAGRO-PRIM, cu 15.085 de tone, și VADALEX GRAINS, cu 13.009 tone. CARVIDON-TRADE a exportat 7.355 de tone, iar AGROSTOC – 5.078 de tone.

România a absorbit peste 94% din rapița moldovenească exportată în iulie – 79.370 de tone din totalul de 84.124 de tone. Bulgaria, care în mod tradițional era unul dintre principalii cumpărători, lipsește din lista destinațiilor.

Aproximativ 58% din marfă a fost transportată pe cale rutieră, 35% pe cale navală și numai 7% pe calea ferată. Punctul vamal Cahul a gestionat 38.937 de tone, iar complexul de la Giurgiulești – aproape 30.000 de tone.

Potrivit economistului, sezonul 2026–2027 are șanse să recupereze decalajul în lunile următoare, dacă situația din Marea Neagră, nivelul Dunării și blocajele logistice nu vor provoca noi perturbări.

#rapita #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul gazelor naturale în Europa a revenit pe o traiectorie de creștere, iar dinamica ultimelor luni începe să amintească de criza energetică din 2022, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit calculelor sale, în decembrie 2025 prețul mediu european al gazelor era de aproximativ 6,1 lei pentru un metru cub, iar în septembrie 2026 media lunară ar putea ajunge la circa 16,3 lei/metrul cub. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 2,7 ori în doar nouă luni.

Scumpirea s-a acutizat în ultimele luni. De la 9,5 lei/metrul cub în iunie, la 11,3 lei în iulie, 13,2 lei în august și aproximativ 16,3 lei în septembrie. Față de luna iunie, creșterea depășește 70%.

Ioniță spune însă că actuala evoluție a pieței readuce în discuție un paradox al crizei energetice din 2022.

În acel an, prețul mediu european al gazelor a fost de circa 27,8 lei/metrul cub, în timp ce Republica Moldova a procurat gazul, în medie, cu aproximativ 15,2 lei/metrul cub. Diferența favorabilă Moldovei a fost astfel de circa 12,6 lei/metrul cub.

În trimestrul III din 2022, când prețul european a urcat la aproximativ 40,7 lei/metrul cub, costul mediu suportat de Moldova era de circa 29,9 lei/metrul cub, cu aproape 10,8 lei sub benchmarkul european.

„Exact în momentul în care Europa traversa cea mai severă criză a gazelor, formula de achiziție a Moldovei a amortizat o parte importantă a șocului european”, explică economistul.

Situația s-a inversat însă în 2023. Prețul mediu european a coborât la aproximativ 8,7 lei/metrul cub, în timp ce costul mediu al gazului pentru Moldova a rămas la circa 14,6 lei/metrul cub. Astfel, de la un avantaj de 12,6 lei/metrul cub în 2022 s-a trecut la un dezavantaj de aproximativ 5,9 lei/metrul cub în 2023.

Explicația, potrivit lui Ioniță, ține de gazele cumpărate și stocate în perioada prețurilor ridicate. Între mai 2022 și ianuarie 2023, Energocom a procurat aproximativ 600 milioane m³ de gaze la un preț mediu ponderat de 88,21 euro/MWh, echivalentul a circa 929 euro pentru mia de metri cubi, iar o parte importantă a acestor volume a fost depozitată.

Când piața europeană a început să se ieftinească, în stocuri au rămas gaze cumpărate la prețurile ridicate din perioada crizei. Astfel, consumatorii moldoveni au continuat să resimtă în 2023–2024 costul achizițiilor făcute anterior.

Ioniță atrage atenția că simpla comparație dintre prețul de achiziție și evoluția ulterioară a pieței nu este suficientă pentru a demonstra dacă o tranzacție a fost bună sau rea.

„Contează când ai cumpărat, pentru ce perioadă, la ce benchmark disponibil în ziua achiziției și cât din acel gaz a fost consumat imediat sau depozitat”, susține economistul.

În opinia sa, lecția din perioada 2022–2024 devine din nou relevantă în 2026. Piața europeană este încă departe de maximele din 2022, însă ritmul actual de creștere face ca strategia de achiziție și administrarea stocurilor să redevină esențiale.

„Acesta este paradoxul anului 2022: anul asociat cu cele mai mari probleme ale gazelor a fost, în comparație cu piața europeană, anul în care Moldova a beneficiat de cea mai mare diferență favorabilă de preț”, conchide Ioniță.

#tarif #gaz #criză