Un milion de salariați și 110 miliarde de lei: cine plătește, de fapt, salariile Moldovei

14 Aug. 2026, 11:20
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Aug. 2026, 11:20 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Peste 109,7 miliarde de lei au fost achitate sub formă de salarii în Republica Moldova în anul 2025, iar cea mai mare parte a banilor a venit din comerț, arată datele Serviciului Fiscal de Stat arată că peste un milion de salariați figurează în informațiile raportate de angajatori, însă distribuția fondului salarial diferă puternic de la un sector la altul.

Potrivit raportului SFS privind impozitul pe venit, în evidențele analizate figurează peste un milion de salariați și 56.016 agenți economici, iar veniturile salariale raportate au însumat 109,74 miliarde de lei. Din acestea, statul a reținut aproximativ 9,32 miliarde de lei sub formă de impozit pe venit.

Cel mai mare „plătitor de salarii” al economiei este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, împreună cu activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor. Sectorul a achitat 18,63 miliarde de lei, adică aproape 17% din întregul fond salarial raportat. Tot aici lucrează 195.258 de persoane, aproape unul din cinci salariați din evidențele analizate de Fisc.

Pe poziția a doua se află sănătatea și asistența socială, cu 13,77 miliarde de lei achitate celor 87.060 de salariați. Administrația publică, apărarea și asigurările sociale urmează cu 13,09 miliarde de lei și 115.250 de angajați.

Industria prelucrătoare a generat alte 12,56 miliarde de lei în venituri salariale pentru 127.056 de persoane, iar învățământul – 10,84 miliarde de lei pentru 95.775 de angajați. Împreună, aceste cinci domenii generează aproape două treimi din fondul salarial raportat în Republica Moldova.

Cifrele devin însă și mai interesante dacă volumul total al salariilor este raportat la numărul de angajați. Calculele pe baza datelor SFS arată diferențe considerabile între sectoare.

În activitățile financiare și de asigurări, cele 4,86 miliarde de lei împărțite la 22.382 de salariați corespund unui venit salarial mediu de aproximativ 18.100 de lei pe lună per salariat, calculat ca medie statistică din fondul anual raportat.

În sectorul informațiilor și comunicațiilor, indicatorul rezultat este de aproximativ 13.900 de lei lunar, iar în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă ajunge la circa 20.100 de lei lunar.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul. Cele 69.908 persoane din sector au primit împreună 3,87 miliarde de lei, ceea ce corespunde unei medii statistice de aproximativ 4.600 de lei pe lună. În industria hotelieră și alimentația publică, raportul dintre fondul salarial și cei 38.661 de angajați indică aproximativ 5.150 de lei lunar.

Comerțul, deși generează cea mai mare masă salarială din țară, ajunge prin același calcul la aproximativ 7.950 de lei lunar per salariat. În sănătate și asistență socială rezultă circa 13.200 de lei, în administrația publică aproximativ 9.470 de lei, iar în învățământ circa 9.430 de lei.

Aceste valori nu trebuie confundate cu salariul mediu oficial pe economie sau pe ramuri, fiind un calcul simplu realizat prin raportarea fondului salarial anual din datele fiscale la numărul de salariați raportați. Totuși, cifrele permit observarea diferențelor dintre sectoarele care concentrează cei mai mulți angajați și cele în care masa salarială raportată per angajat este mai ridicată.

În ansamblu, salariile rămân principala sursă de venit a populației. În 2025, acestea au însumat 109,74 miliarde de lei, cu 12,46% sau peste 12,15 miliarde de lei mai mult decât în 2024. Salariile au reprezentat 73,49% din totalul veniturilor persoanelor fizice raportate de plătitori.

12 Nov. 2026, 13:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 13:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova mai are de achitat aproximativ 1,7 miliarde de lei, bani care reprezintă datorii istorice la subvențiile agricole acumulate în perioada 2024–2025. Ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, susține că autoritățile examinează inclusiv posibilitatea acoperirii acestor restanțe din fondurile Uniunii Europene din anul 2028, însă recunoaște că, deocamdată, nu există nicio garanție în acest sens.

Potrivit oficialului, valoarea inițială a restanțelor era de aproximativ 2,1 miliarde de lei, dintre care circa 400 de milioane de lei au fost deja achitate sau se află în proces de achitare.

„La moment, au fost achitate sau sunt în proces de achitare circa 400 de milioane, mai rapid decât am propus noi, doar să facem începutul în 2027. Deci acum vorbim de o sumă de 1,7 miliarde de lei, datorii istorice din 2024–2025”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a precizat că aceste datorii provin din angajamente asumate anterior de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), subliniind că, din punct de vedere juridic, nu reprezintă obligații contractuale asumate direct de Guvern sau de Ministerul Agriculturii.

„În primul rând, nu sunt obligațiuni contractuale asumate de către statul Republica Moldova. Nu de Guvern, Ministerul Agriculturii sau AIPA. Sunt niște asumări istorice, din 2024–2025”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește identificarea resurselor financiare pentru achitarea restanțelor, Osmochescu a făcut referire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare în 2028.

Potrivit ministrului, propunerea Comisiei Europene pentru următorul ciclu bugetar este de aproximativ 2 trilioane de euro, o parte importantă a fondurilor fiind destinată inclusiv agriculturii și programelor de sprijin pentru statele candidate la aderare.

Oficialul a menționat instrumentul „Europa Globală”, care ar putea oferi Republicii Moldova acces la resurse financiare suplimentare, inclusiv prin mecanismele administrate de AIPA.

„Din 2028, accesând fondurile europene prin AIPA, noi putem vorbi despre potențiala acoperire și a acestor obligații. Dar este prematur la moment să vorbim, pentru că noi nu cunoaștem care va fi bugetul Uniunii Europene începând cu 2028”, a declarat ministrul Agriculturii.

Deocamdată, însă, nu există o decizie privind finanțarea acestor restanțe din bugetul european. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, se află încă în procesul de negociere și aprobare.