Unde se duc banii de vacanță ai moldovenilor? O singură țară atrage 36% dintre turiști

14 Aug. 2026, 11:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Aug. 2026, 11:06 // Actual //  Ursu Victor

Moldovenii au călătorit mai puțin peste hotare în prima jumătate a anului 2026, însă au cheltuit mai mult pentru vacanțele cumpărate prin agențiile de turism și tur-operatori, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS) care arată că numărul persoanelor plecate în străinătate prin intermediul agențiilor s-a redus cu 3,2%, în timp ce încasările din turismul emițător au crescut cu 8,9%.

În perioada ianuarie–iunie 2026, agențiile de turism au deservit 141,7 mii de persoane care au călătorit peste hotare, față de aproximativ 146,4 mii în perioada similară a anului trecut.

Încasările generate de aceste călătorii au mers însă în direcția opusă și au ajuns la 1,756 miliarde de lei, cu 8,9% mai mult decât în prima jumătate a anului 2025.

Raportarea încasărilor la numărul de persoane scoate la iveală o evoluție interesantă. În primele șase luni ale acestui an, agențiile au încasat în medie aproximativ 12,4 mii de lei pentru fiecare persoană plecată peste hotare, față de circa 11 mii de lei în perioada similară din 2025.

Astfel, încasarea medie per vizitator a crescut cu aproximativ 12,5% într-un singur an, deși durata medie a sejurului a rămas neschimbată, la 6,2 zile.

Practic, moldovenii nu stau mai mult în vacanțe decât anul trecut, însă pachetele turistice achiziționate prin agenții generează costuri mai mari.

Aproape toate călătoriile externe au avut drept scop vacanța. Din cele 141,7 mii de persoane deservite, 140,3 mii, sau 99%, au plecat pentru odihnă, recreere și agrement.

Turcia rămâne detașat destinația favorită a moldovenilor și concentrează 36% din toate plecările. Calculele pe baza datelor BNS arată că aproximativ 51 de mii de persoane au ales această țară în primele șase luni.

Pe locul doi se află Egiptul, cu 19,8%, ceea ce corespunde unui număr de aproximativ 28 de mii de persoane. Bulgaria concentrează 13,7% din călătorii, România – 12%, iar Grecia – 4,7%.

Un alt contrast puternic apare atunci când sunt comparate sumele generate de moldovenii plecați peste hotare cu cele aduse de vizitatorii străini în Republica Moldova prin intermediul agențiilor.

Turismul emițător a generat pentru agenții 1,756 miliarde de lei, în timp ce turismul receptor a adus numai 43,9 milioane de lei. Diferența este de aproximativ 40 de ori. Comparația trebuie însă privită cu precauție, deoarece dintre cei 38,6 mii de vizitatori străini raportați, numai 3,6 mii au fost turiști, iar 35 de mii au fost excursioniști.

Paradoxal, tocmai turismul receptor a avut cea mai rapidă creștere a încasărilor. Agențiile au obținut cu 25,4% mai mulți bani de la vizitatorii străini decât în prima jumătate a anului trecut.

România domină categoric fluxul organizat de vizitatori străini, cu 69,3% din total, urmată la mare distanță de Italia, cu 10%, Spania, cu 5,2%, și Germania, cu 2,9%.

Și turismul intern a crescut. Numărul persoanelor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor a urcat cu 11,1%, până la 49,8 mii, iar încasările au avansat cu 11,3%, la 97,2 milioane de lei.

În total, agențiile de turism și tur-operatorii din Republica Moldova au încasat aproape 1,9 miliarde de lei în numai șase luni, cu 9,3% mai mult decât în perioada similară din 2025. Din această sumă, peste 92% provin din călătoriile moldovenilor peste hotare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.