Chișinăul „înghite” turismul din Moldova: 3 din 4 turiști au ales Capitala. De unde vin cei mai mulți străini

20 Aug. 2026, 11:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Aug. 2026, 11:24 // Actual //  Grîu Tatiana

Turismul din Republica Moldova a înregistrat o creștere în prima jumătate a anului 2026. În perioada ianuarie–iunie, structurile de cazare din țară au găzduit 257,3 mii de turiști, cu 15,8% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cea mai mare parte a turiștilor au fost străini. Din totalul persoanelor cazate, 159,6 mii, sau 62%, au fost nerezidenți, iar 97,7 mii, sau 38%, au fost rezidenți. Față de ianuarie–iunie 2025, numărul turiștilor nerezidenți a crescut cu 24,7%, în timp ce numărul turiștilor rezidenți a crescut cu 3,6%.

Hotelurile și motelurile au atras cei mai mulți turiști – 177,1 mii de persoane, dintre care 135,4 mii au fost nerezidenți. Numărul turiștilor cazați în aceste unități a crescut cu 23,9% față de aceeași perioadă din 2025.

Creșteri au fost înregistrate și în pensiunile turistice și agroturistice, care au găzduit 31 de mii de turiști, cu 10,9% mai mult decât anul trecut. În structurile de întremare s-au cazat 12,9 mii de persoane, în creștere cu 7,3%.

În schimb, unele tipuri de unități au atras mai puțini turiști. În căminele pentru vizitatori, hosteluri, apartamente și camere de închiriat au fost înregistrați 2,8 mii de turiști, cu 15,9% mai puțini decât în prima jumătate a anului 2025. În structurile de odihnă, precum vilele turistice și satele de vacanță, numărul turiștilor a scăzut cu 9,7%, până la 23,2 mii.

Printre turiștii străini care au ales Moldova s-au numărat în primul rând cetățenii Ucrainei și României. Ucrainenii au reprezentat 39,5% din totalul turiștilor nerezidenți, iar românii – 20,8%. În topul țărilor de proveniență au mai fost Statele Unite ale Americii – 3,5%, Italia – 3,4%, Germania – 3,3%, Turcia – 2,7%, Israel și Polonia – câte 2,2%, precum și Regatul Unit – 1,9%.

În primele șase luni ale anului au fost înregistrate și 679,9 mii de înnoptări, cu 4,6% mai multe decât în ianuarie–iunie 2025. Dintre acestea, 400,2 mii au revenit turiștilor rezidenți, iar 279,6 mii – celor nerezidenți.

Hotelurile și motelurile au concentrat cele mai multe înnoptări – 301 mii, în creștere cu 9,5%. Structurile de întremare au acumulat 177 de mii de înnoptări, cu 8% mai multe decât anul trecut. În pensiunile turistice și agroturistice au fost înregistrate 49,1 mii de înnoptări, în creștere cu 2,8%.

La polul opus, în structurile de odihnă numărul înnoptărilor s-a redus cu 21%, până la 41,3 mii. O scădere de 5,2% a fost înregistrată și în căminele pentru vizitatori, hosteluri, apartamente și camere de închiriat.

Cea mai mare parte a fluxului turistic s-a concentrat în municipiul Chișinău, unde au fost înregistrați 75,2% dintre toți turiștii cazați în țară. Regiunea Centru a acumulat 14,7% din total, regiunea Sud – 5,2%, regiunea Nord – 4,2%, iar UTA Găgăuzia – 0,7%.

Și capacitatea de cazare a crescut ușor. În perioada ianuarie–iunie 2026, aceasta a constituit 79 de mii de locuri-pat, cu 1% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la pensiunile turistice și agroturistice, unde capacitatea a crescut cu 12%, și la hoteluri și moteluri – cu 8,4%.

Durata medie de ședere a unui turist a fost de 3,6 zile, față de 3,9 zile în prima jumătate a anului 2025. Turiștii rezidenți au stat, în medie, 5,1 zile, iar cei nerezidenți – 2,8 zile.

În același timp, gradul de utilizare a locurilor de cazare a ajuns la 28,4%, cu 1,3 puncte procentuale peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Cele mai utilizate au fost locurile din căminele pentru vizitatori, cu un indice de 67,2%, urmate de structurile de întremare – 50,2%, și hotelurile și motelurile – 29%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.