Protejăm grâul, dar riscăm să importăm pâinea? Tofan anunță blocarea prin licențe a importurilor de cereale

21 Aug. 2026, 20:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 20:28 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.

21 Nov. 2026, 09:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2026, 09:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Banca Europeană de Investiții (BEI) examinează acordarea unui împrumut de 225 de milioane de euro pentru modernizarea unuia dintre cele mai importante drumuri naționale din Republica Moldova. Valoarea totală estimată a investiției se ridică la 450 de milioane de euro, potrivit fișei proiectului „Moldova Roads V”, publicată de instituția financiară europeană la 17 noiembrie.

Proiectul vizează reabilitarea și modernizarea coridorului rutier M5 Criva–Bălți, cu accent pe două sectoare din nordul țării: Edineț–Rîșcani, cu o lungime de 32,2 kilometri, și Briceni–Edineț, de 32,6 kilometri. În total, cele două tronsoane însumează aproape 65 de kilometri.

Drumul M5 este cel mai lung traseu național din Republica Moldova cu o lungime de aproximativ 370 de kilometri. Acesta se întinde de la frontiera cu Ucraina, în nord, până la frontiera ucraineană din sud-estul țării care conectează centre economice importante, inclusiv municipiile Bălți și Chișinău.

Potrivit BEI, traseul face parte din rețeaua transeuropeană de transport TEN-T și joacă un rol strategic în circulația mărfurilor între Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană, prin conexiunile cu infrastructura rutieră din România.

În prezent, sectoarele vizate sunt formate din drumuri cu câte o bandă de circulație pe sens, intersecții la nivel și porțiuni care traversează mai multe localități, ceea ce generează riscuri pentru siguranța rutieră.

Modernizarea urmărește îmbunătățirea stării carosabilului, sporirea siguranței circulației și adaptarea infrastructurii la standardele tehnice europene. Proiectul prevede inclusiv introducerea unor sisteme inteligente de transport, destinate gestionării mai eficiente a traficului, precum și măsuri de creștere a rezistenței infrastructurii la schimbările climatice.

Beneficiarul și promotorul proiectului este Administrația Națională a Drumurilor. Lucrările și serviciile de supraveghere urmează să fie contractate în conformitate cu regulile de achiziții aplicabile proiectelor finanțate de BEI.

Instituția precizează că modernizarea se va realiza predominant în limitele coridorului rutier existent. Agenția de Mediu a emis documentul de evaluare relevant, iar autoritățile nu anticipează un impact negativ semnificativ asupra mediului.

Finanțarea de 225 de milioane de euro nu este încă aprobată. Proiectul se află în etapa de evaluare, iar suma anunțată reprezintă valoarea indicativă a creditului examinat de BEI. Aprobarea finală și semnarea contractului de finanțare urmează să fie realizate ulterior, dacă proiectul va îndeplini condițiile instituției.

Deocamdată, BEI nu precizează în fișa publicată calendarul începerii lucrărilor, termenul de finalizare sau structura completă a finanțării pentru investiția estimată la 450 de milioane de euro.