Banca Națională a Moldovei a majorat puternic rata de bază în ultimele luni, însă efectul asupra creditelor acordate populației și companiilor rămâne, deocamdată, surprinzător de redus, susține economistul Veaceslav Ioniță, care a analizat modul în care deciziile BNM se transmit în economie.

Potrivit economistului, în aprilie rata de bază era de 5%, după care au urmat patru majorări consecutive: la 6,5% în mai, 7% în iunie, 7,5% în august și 9% din 17 septembrie. Este cel mai ridicat nivel din ultimii peste trei ani.

Explicația oficială pentru înăsprirea politicii monetare este inflația. În august, rata anuală a inflației a ajuns la aproape 7%, față de 6,3% în iulie, depășind limita superioară a coridorului țintit de BNM.

Ioniță atrage însă atenția că o parte importantă a presiunilor inflaționiste vine din zone asupra cărora rata de bază are o influență directă redusă. În august, carburanții s-au scumpit într-o singură lună cu 6,6%, iar motorina cu peste 18%, în timp ce inflația care exclude alimentele, carburanții și prețurile reglementate era de 5,44%.

„BNM nu poate ieftini prin rata de bază petrolul de pe piețele internaționale, gazul importat sau materia primă agricolă mondială”, explică economistul.

Politica monetară poate însă acționa indirect, prin temperarea cererii, stimularea economisirii, influențarea anticipațiilor inflaționiste și limitarea riscului ca un șoc extern temporar să se transforme într-o creștere generalizată a prețurilor.

Problema, potrivit lui Ioniță, este că acest mecanism funcționează în prezent foarte slab în Republica Moldova.

Comparând luna aprilie, când rata de bază era la 5%, cu luna august, economistul constată că dobânzile efectiv achitate de populație și companii s-au modificat foarte puțin.

Astfel, dobânzile la creditele ipotecare au crescut de la circa 8% în aprilie la aproximativ 8,1% în august. Creditele de consum s-au scumpit de la aproximativ 10,7% la 11%, iar creditele pentru agenții economici – de la circa 8,4% la 8,6%.

Potrivit analizei, instrumentul care reacționează cel mai vizibil la majorarea ratei de bază este piața valorilor mobiliare de stat. Chiar și aici însă, transmisia este considerabil mai slabă decât în episodul inflaționist din 2022.

Ioniță arată că, raportat la o majorare ipotetică de 10 puncte procentuale a ratei de bază, datele din ultimele luni indică o creștere de aproximativ 1,9 puncte procentuale la valorile mobiliare de stat, circa 1,1 puncte la creditele de consum, numai 0,5 puncte la creditele pentru întreprinderi și aproximativ 0,4 puncte la creditele ipotecare.

„Cu alte cuvinte, semnalul dat de BNM se transmite în economie, dar cu o intensitate foarte redusă”, constată economistul.

Pentru populație, Ioniță vede și o veste bună: până în prezent, majorarea ratei de bază nu a dus la o scumpire importantă a creditelor ipotecare. În pofida creșterii ratei BNM de la 5% la 9%, dobânzile la creditele imobiliare noi au rămas practic în jurul nivelului de 8%.

Economistul avertizează însă că acest lucru nu înseamnă că dobânzile nu ar putea crește în lunile următoare, întrucât politica monetară acționează cu întârziere, iar efectele complete ale majorărilor din august și septembrie nu au avut încă timp să ajungă în piață.

„BNM a majorat puternic rata de bază, dar economia reală încă aproape că nu a simțit această majorare”, concluzionează Veaceslav Ioniță.