Statul simte primul lovitura! Rata BNM urcă, costul finanțării crește mai repede decât creditele populației

Banca Națională a Moldovei a majorat puternic rata de bază în ultimele luni, însă efectul asupra creditelor acordate populației și companiilor rămâne, deocamdată, surprinzător de redus, susține economistul Veaceslav Ioniță, care a analizat modul în care deciziile BNM se transmit în economie.

Potrivit economistului, în aprilie rata de bază era de 5%, după care au urmat patru majorări consecutive: la 6,5% în mai, 7% în iunie, 7,5% în august și 9% din 17 septembrie. Este cel mai ridicat nivel din ultimii peste trei ani.

Explicația oficială pentru înăsprirea politicii monetare este inflația. În august, rata anuală a inflației a ajuns la aproape 7%, față de 6,3% în iulie, depășind limita superioară a coridorului țintit de BNM.

Ioniță atrage însă atenția că o parte importantă a presiunilor inflaționiste vine din zone asupra cărora rata de bază are o influență directă redusă. În august, carburanții s-au scumpit într-o singură lună cu 6,6%, iar motorina cu peste 18%, în timp ce inflația care exclude alimentele, carburanții și prețurile reglementate era de 5,44%.

„BNM nu poate ieftini prin rata de bază petrolul de pe piețele internaționale, gazul importat sau materia primă agricolă mondială”, explică economistul.

Politica monetară poate însă acționa indirect, prin temperarea cererii, stimularea economisirii, influențarea anticipațiilor inflaționiste și limitarea riscului ca un șoc extern temporar să se transforme într-o creștere generalizată a prețurilor.

Problema, potrivit lui Ioniță, este că acest mecanism funcționează în prezent foarte slab în Republica Moldova.

Comparând luna aprilie, când rata de bază era la 5%, cu luna august, economistul constată că dobânzile efectiv achitate de populație și companii s-au modificat foarte puțin.

Astfel, dobânzile la creditele ipotecare au crescut de la circa 8% în aprilie la aproximativ 8,1% în august. Creditele de consum s-au scumpit de la aproximativ 10,7% la 11%, iar creditele pentru agenții economici – de la circa 8,4% la 8,6%.

Potrivit analizei, instrumentul care reacționează cel mai vizibil la majorarea ratei de bază este piața valorilor mobiliare de stat. Chiar și aici însă, transmisia este considerabil mai slabă decât în episodul inflaționist din 2022.

Ioniță arată că, raportat la o majorare ipotetică de 10 puncte procentuale a ratei de bază, datele din ultimele luni indică o creștere de aproximativ 1,9 puncte procentuale la valorile mobiliare de stat, circa 1,1 puncte la creditele de consum, numai 0,5 puncte la creditele pentru întreprinderi și aproximativ 0,4 puncte la creditele ipotecare.

„Cu alte cuvinte, semnalul dat de BNM se transmite în economie, dar cu o intensitate foarte redusă”, constată economistul.

Pentru populație, Ioniță vede și o veste bună: până în prezent, majorarea ratei de bază nu a dus la o scumpire importantă a creditelor ipotecare. În pofida creșterii ratei BNM de la 5% la 9%, dobânzile la creditele imobiliare noi au rămas practic în jurul nivelului de 8%.

Economistul avertizează însă că acest lucru nu înseamnă că dobânzile nu ar putea crește în lunile următoare, întrucât politica monetară acționează cu întârziere, iar efectele complete ale majorărilor din august și septembrie nu au avut încă timp să ajungă în piață.

„BNM a majorat puternic rata de bază, dar economia reală încă aproape că nu a simțit această majorare”, concluzionează Veaceslav Ioniță.

#rata #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu un deficit de combustibil pentru avioane în trimestrul al patrulea, în condițiile în care regiunea apelează tot mai mult la furnizori aflați la distanță, inclusiv Coreea de Sud. Datele analizate de Reuters arată că livrările de combustibil pentru aviație din această țară către Europa au ajuns în septembrie la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani.

Potrivit estimărilor companiei de consultanță Energy Aspects, deficitul de combustibil pentru avioane în Europa ar putea ajunge în trimestrul al patrulea la aproximativ 510 000 de barili pe zi. În același timp, Statele Unite ar urma să dispună de un excedent de circa 18 000 de barili pe zi, iar regiunea Asia-Pacific de aproximativ 419 000 de barili pe zi.

Europa a început să importe cantități mai mari de combustibil pentru aviație din Nigeria, Statele Unite și Canada după izbucnirea războiului din Iran, care a afectat aprovizionarea din Orientul Mijlociu și a redus cu aproximativ jumătate importurile europene de combustibil pentru avioane din această regiune.

Coreea de Sud a devenit în septembrie una dintre principalele surse asiatice pentru piața europeană. Importurile europene din această țară au ajuns până acum la aproximativ 129 000 de barili pe zi, potrivit companiei de analiză Kpler. Este cel mai ridicat nivel înregistrat din octombrie 2022. Datele LSEG indică volume similare.

Creșterea livrărilor are loc pe fondul reducerii stocurilor europene. Rezervele de combustibil pentru aviație din hubul de rafinare și depozitare Amsterdam-Rotterdam-Anvers au coborât, în săptămâna încheiată la 10 septembrie, la cel mai redus nivel din ultimii șapte ani.

Asia este considerată o sursă flexibilă pentru piața europeană de combustibil pentru avioane, iar traderii își redirecționează de regulă livrările atunci când diferența de preț dintre cele două regiuni face exporturile profitabile. În medie, anul trecut, exporturile lunare din Asia către Europa au fost de aproximativ 1,5 milioane de barili, potrivit datelor Kpler.

În Coreea de Sud, producția de combustibil pentru avioane a atins în iulie aproape 13,89 milioane de barili, cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. Exporturile au ajuns, de asemenea, la un maxim al ultimilor trei ani și jumătate, pe fondul creșterii procesării de țiței în rafinăriile sud-coreene.

#combustibil pentru avioane #criză de kerosen #kerosen #Europa