Decizia de milioane a BNM! A economisit 11 milioane de lei de la mutarea rezervelor în euro

BNM spune că a economisit aproximativ 11 milioane de euro după ce, începând cu 1 ianuarie 2025, a început să schimbe treptat structura rezervelor valutare din dolari în euro. Declarația a fost făcută de guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, într-un interviu acordat IPN.

Potrivit șefei BNM, decizia reflectă schimbarea structurii economiei Republicii Moldova și orientarea tot mai puternică a fluxurilor comerciale și financiare către Uniunea Europeană.
„În acest moment, avem circa 70% din fluxurile financiare cu Uniunea Europeană și în euro. Importurile, exporturile sunt undeva la 65–70% tot către Uniunea Europeană și, ca atare, și rezervele țării trebuiau să fie tot în euro”, a explicat Anca Dragu.

Guvernatoarea a precizat că schimbarea structurii rezervelor nu se face brusc, ci gradual. „Prin modificarea denominării și componenței rezervelor de la dolari la euro, cred că s-au economisit vreo 11 milioane de euro”, a declarat Dragu.

În prezent, rezervele valutare ale Republicii Moldova sunt de aproximativ 5 miliarde și acoperă circa cinci-șase luni de importuri. Potrivit guvernatoarei BNM, acest nivel este confortabil, în condițiile în care reperul tradițional utilizat pentru evaluarea rezervelor este de aproximativ trei-patru luni de importuri.

Anca Dragu a mai explicat că evoluția rezervelor poate fi influențată de plățile efectuate în contul datoriei externe, de încasările din împrumuturi și, în anumite situații, de intervențiile BNM pe piața valutară.

Potrivit acesteia, Republica Moldova are un regim de curs valutar flotant, iar banca centrală intervine doar pentru a atenua eventuale șocuri bruște.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România a transformat donarea de sânge într-un instrument inedit de finanțare a datoriei publice. Donatorii pot cumpăra titluri de stat cu dobânzi preferențiale, iar programul a atras deja miliarde de lei de la investitorii individuali, relatează Bloomberg.

Publicația prezintă cazul lui Ionuț Nedelea, un manager de proiect în vârstă de 46 de ani, care donează sânge de câteva ori pe an. După donare, acesta folosește certificatul primit pentru a putea cumpăra titlurile de stat destinate donatorilor.

Dobânda oferită poate depăși 7% și este cu aproximativ un punct procentual mai mare decât cea disponibilă în mod obișnuit investitorilor de retail.

Programul urmărește două obiective: să stimuleze donarea de sânge și, în același timp, să atragă bani de la populație pentru finanțarea statului. Potrivit Bloomberg, aproximativ 2,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 604 milioane de dolari, au fost atrași de la începutul anului 2025 prin această facilitate, cu participarea a zeci de mii de investitori.

Titlurile de stat destinate populației au devenit o sursă importantă de finanțare pentru București. Bloomberg estimează că programele pentru investitorii individuali, inclusiv facilitatea acordată donatorilor de sânge, acoperă aproape o cincime din necesarul total de împrumut al statului.

Un avantaj pentru guvern este comportamentul investitorilor de retail, care tind să păstreze titlurile până la maturitate. În schimb, unele fonduri și instituții financiare străine își pot retrage mai rapid capitalul în perioade de volatilitate.

Fenomenul nu este specific doar României. Italia, Japonia și Brazilia dezvoltă, de asemenea, programe prin care populația este încurajată să investească direct în obligațiuni guvernamentale.

La nivelul statelor monitorizate de OCDE, gospodăriile dețineau aproximativ 11% din datoria guvernamentală în 2024, de peste două ori mai mult decât în 2021.

Programul românesc destinat donatorilor de sânge a fost lansat în 2023. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, susține că dobânda suplimentară este justificată de beneficiul social.

„Scopul nostru nu este să îmbogățim niște oameni, ci să sprijinim donarea de sânge”, a declarat Nanu pentru Bloomberg.

Strategia nu este însă lipsită de critici. Dobânzile preferențiale și facilitățile fiscale pot face investitorii de retail o sursă mai scumpă de finanțare pentru stat. Totodată, transferul economiilor din depozitele bancare către obligațiuni guvernamentale poate pune presiune asupra sistemului bancar.

Pentru investitori, însă, diferența de dobândă rămâne atractivă. Laviniu Beze, reprezentant al unei asociații a investitorilor de retail, spune că donează sânge de patru ori pe an, iar titlurile de stat au ajuns să reprezinte 40% din portofoliul său.

„Am tradingul în sânge”, a glumit acesta, explicând că un punct procentual suplimentar la dobândă este greu de ignorat pentru un investitor.

Republica Moldova are un deficit bugetar 23 de miliarde de lei planificat pentru anul 2026, cu 2 miliarde mai mult față de deficitul estimat anterior.