Piața de capital, între boom și blocaj: companiile au atras cu 72% mai mulți bani, dar tranzacțiile s-au prăbușit

Piața de capital din Moldova a ajuns într-o situație paradoxală în prima jumătate a anului: companiile au atras cu aproape 72% mai mulți bani decât anul trecut, însă numărul tranzacțiilor cu valori mobiliare s-a redus cu peste o treime. Datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru perioada ianuarie-iunie 2026 arată că firmele au folosit mai intens piața de capital pentru a obține finanțare, în special prin obligațiuni corporative, în timp ce activitatea de tranzacționare a valorilor mobiliare deja emise a încetinit.

În primele șase luni ale anului, volumul total al emisiunilor de valori mobiliare a ajuns la 733,76 milioane de lei, față de 427,19 milioane de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de 71,8%.

Interesant este că această sumă a fost atrasă prin mai puține emisiuni. Numărul acestora a scăzut de la 28 la 17, adică cu 39,3%. În schimb, valoarea medie a unei emisiuni a crescut de aproape 2,8 ori, de la 15,25 milioane de lei anul trecut la 43,16 milioane de lei în 2026.

Cea mai mare parte a banilor a fost atrasă prin obligațiuni corporative. Cele patru emisiuni de obligațiuni înregistrate în perioada ianuarie-iunie au avut o valoare totală de 600,28 milioane de lei, reprezentând 81,8% din volumul total al emisiunilor. Pentru comparație, în primul semestru din 2025, companiile au emis obligațiuni în valoare de 296,10 milioane de lei. Practic, volumul finanțării atrase prin acest instrument s-a dublat într-un an.

Pe lângă obligațiuni, în prima jumătate a anului au fost înregistrate 13 emisiuni de acțiuni, în valoare totală de 133,48 milioane de lei, ceea ce reprezintă 18,2% din volumul total al emisiunilor.

Dintre acestea, patru emisiuni, în valoare de 31,68 milioane de lei, au fost realizate pentru constituirea unor societăți pe acțiuni. Cea mai mare parte a acestei sume, 93%, a fost reprezentată de aporturile efectuate la constituirea OP „Bursa Internațională a Moldovei” SA.

Alte nouă emisiuni de acțiuni, în valoare totală de 101,80 milioane de lei, au fost realizate pentru majorarea capitalului unor companii. Contribuțiile au venit în principal de la Compania de Asigurare „DONARIS VIENNA INSURANCE GROUP” SA, care a reprezentat 76,9% din această valoare, și de la SA „Restaurantul NISTRU”, cu 15,3%.

În timp ce pe piața primară companiile au atras mai mulți bani, pe piața secundară activitatea a scăzut. Valoarea tranzacțiilor cu valori mobiliare deja emise a fost de 756,16 milioane de lei în ianuarie-iunie 2026, cu 6,9% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, când au fost tranzacționate 812,38 milioane de lei.

Scăderea numărului de tranzacții a fost și mai accentuată. Dacă în primul semestru din 2025 au fost înregistrate 1 234 de tranzacții, în aceeași perioadă din 2026 numărul lor a coborât la 824, ceea ce înseamnă o reducere de 33,2%.

O mare parte din banii tranzacționați nu au trecut prin piața reglementată sau prin sistemul multilateral de tranzacționare. Din cele 756,16 milioane de lei tranzacționate pe piața secundară, 689,74 milioane de lei, sau 91,21%, au reprezentat tranzacții realizate în afara acestor două sisteme.

Pe piața reglementată au fost efectuate 125 de tranzacții, în valoare totală de 62,90 milioane de lei, adică 8,32% din total. Prin sistemul multilateral de tranzacționare (MTF) au trecut 3,52 milioane de lei, în cadrul a 11 tranzacții, ceea ce reprezintă 0,47% din valoarea totală.

Astfel, primele șase luni din 2026 arată o piață de capital în care finanțarea prin emisiuni noi crește puternic, în special datorită obligațiunilor corporative, dar tranzacționarea valorilor mobiliare existente rămâne mai puțin activă. CNPF indică dezvoltarea lichidității și consolidarea pieței secundare printre direcțiile urmărite în cadrul Strategiei de dezvoltare a pieței de capital pentru perioada 2026–2030.

#semestrul I #piața de capital #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns să depășească România în anumite domenii, în special la digitalizare, susține ministrul Dezvoltării Economice și al Digitalizării, Claudiu Năsui. Oficialul spune că România are „multe de învățat” de la Republica Moldova și că la Chișinău există acum o oportunitate reală pentru reforme economice.

„Sunt multe similitudini și aș spune că sunt și multe lucruri unde Chișinău depășește Bucureștiul. Mă refer mai ales la partea de digitalizare, unde cred că avem multe de învățat. România are multe de învățat de la Republica Moldova pe partea aceasta. În rest, sunt multe lucruri similare, dar și probleme similare, stări de fapt similare și soluții similare. În rest, sunt multe lucruri similare, dar și probleme similare, stări de fapt similare și soluții similare și ceea ce mă bucură foarte tare este că există o conștientizare a nevoii de reformă, care este foarte mare aici”, a declarat Claudiu Năsui într-un interviu pentru Agerpres.ro.

Ministrul afirmă că una dintre principalele sale preocupări va fi reformarea companiilor de stat, dar și reducerea birocrației cu care se confruntă mediul de afaceri.

„Aș crede că lucrurile pentru care voi avea o atenție deosebită sunt partea aceasta cu portofoliul de companii de stat și partea de reglementare, de debirocratizare, deci să ușurăm puțin din povara asta administrativă care cade pe umerii și a antreprenorilor și a companiilor mai mari din Republica Moldova. Cred că astea sunt două lucruri din care s-ar putea face un munte de bine economiei Republicii Moldova, dacă s-ar reforma”, a spus Năsui.

Potrivit ministrului, Republica Moldova se află într-un moment în care există atât voință politică, cât și o necesitate economică pentru realizarea unor reforme.

„Nu aș spune că e o lecție anume, în sensul că de zece ani de zile susțin reformele. Le-am susținut și în București, le susțin și la Chișinău. Acum cred că ce se întâmplă diferit este faptul că acum chiar este o oportunitate reală de reformă și, cum spuneam, o dorință de reformă care pare că este mult mai ancorată în situația economică a Republicii Moldova”, a explicat el.

Năsui consideră că Republica Moldova are mai puțin spațiu pentru amânarea reformelor decât România, deoarece nu dispune de aceleași mecanisme de protecție economică.

„ Acum chiar este o oportunitate reală de reformă și, cum spuneam, o dorință de reformă care pare că este mult mai ancorată în situația economică a Republicii Moldova, care nu are plasele de siguranță pe care le are România, nu poate să se culce pe ureche sperând că există un plan B, C, D, E. Aici lucrurile trebuie să se întâmple ca să se însănătoșească economia.”, a declarat ministrul.

Întrebat ce ar schimba imediat pentru a face economia Republicii Moldova mai sănătoasă, Năsui a evitat să prezinte deocamdată măsuri concrete, spunând că acestea vor fi anunțate ulterior.

#digitalizarea Moldovei #Claudiu Năsui