Unul din patru moldoveni are deja peste 60 de ani

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.

#batrini #pensionari #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața de capital din Moldova a ajuns într-o situație paradoxală în prima jumătate a anului: companiile au atras cu aproape 72% mai mulți bani decât anul trecut, însă numărul tranzacțiilor cu valori mobiliare s-a redus cu peste o treime. Datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru perioada ianuarie-iunie 2026 arată că firmele au folosit mai intens piața de capital pentru a obține finanțare, în special prin obligațiuni corporative, în timp ce activitatea de tranzacționare a valorilor mobiliare deja emise a încetinit.

În primele șase luni ale anului, volumul total al emisiunilor de valori mobiliare a ajuns la 733,76 milioane de lei, față de 427,19 milioane de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de 71,8%.

Interesant este că această sumă a fost atrasă prin mai puține emisiuni. Numărul acestora a scăzut de la 28 la 17, adică cu 39,3%. În schimb, valoarea medie a unei emisiuni a crescut de aproape 2,8 ori, de la 15,25 milioane de lei anul trecut la 43,16 milioane de lei în 2026.

Cea mai mare parte a banilor a fost atrasă prin obligațiuni corporative. Cele patru emisiuni de obligațiuni înregistrate în perioada ianuarie-iunie au avut o valoare totală de 600,28 milioane de lei, reprezentând 81,8% din volumul total al emisiunilor. Pentru comparație, în primul semestru din 2025, companiile au emis obligațiuni în valoare de 296,10 milioane de lei. Practic, volumul finanțării atrase prin acest instrument s-a dublat într-un an.

Pe lângă obligațiuni, în prima jumătate a anului au fost înregistrate 13 emisiuni de acțiuni, în valoare totală de 133,48 milioane de lei, ceea ce reprezintă 18,2% din volumul total al emisiunilor.

Dintre acestea, patru emisiuni, în valoare de 31,68 milioane de lei, au fost realizate pentru constituirea unor societăți pe acțiuni. Cea mai mare parte a acestei sume, 93%, a fost reprezentată de aporturile efectuate la constituirea OP „Bursa Internațională a Moldovei” SA.

Alte nouă emisiuni de acțiuni, în valoare totală de 101,80 milioane de lei, au fost realizate pentru majorarea capitalului unor companii. Contribuțiile au venit în principal de la Compania de Asigurare „DONARIS VIENNA INSURANCE GROUP” SA, care a reprezentat 76,9% din această valoare, și de la SA „Restaurantul NISTRU”, cu 15,3%.

În timp ce pe piața primară companiile au atras mai mulți bani, pe piața secundară activitatea a scăzut. Valoarea tranzacțiilor cu valori mobiliare deja emise a fost de 756,16 milioane de lei în ianuarie-iunie 2026, cu 6,9% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, când au fost tranzacționate 812,38 milioane de lei.

Scăderea numărului de tranzacții a fost și mai accentuată. Dacă în primul semestru din 2025 au fost înregistrate 1 234 de tranzacții, în aceeași perioadă din 2026 numărul lor a coborât la 824, ceea ce înseamnă o reducere de 33,2%.

O mare parte din banii tranzacționați nu au trecut prin piața reglementată sau prin sistemul multilateral de tranzacționare. Din cele 756,16 milioane de lei tranzacționate pe piața secundară, 689,74 milioane de lei, sau 91,21%, au reprezentat tranzacții realizate în afara acestor două sisteme.

Pe piața reglementată au fost efectuate 125 de tranzacții, în valoare totală de 62,90 milioane de lei, adică 8,32% din total. Prin sistemul multilateral de tranzacționare (MTF) au trecut 3,52 milioane de lei, în cadrul a 11 tranzacții, ceea ce reprezintă 0,47% din valoarea totală.

Astfel, primele șase luni din 2026 arată o piață de capital în care finanțarea prin emisiuni noi crește puternic, în special datorită obligațiunilor corporative, dar tranzacționarea valorilor mobiliare existente rămâne mai puțin activă. CNPF indică dezvoltarea lichidității și consolidarea pieței secundare printre direcțiile urmărite în cadrul Strategiei de dezvoltare a pieței de capital pentru perioada 2026–2030.

#semestrul I #piața de capital #CNPF