Uniunea Europeană a generat în 2024 aproximativ 57,9 milioane de tone de deșeuri alimentare, echivalentul a aproape 129 de kilograme pentru fiecare locuitor. În Republica Moldova, amploarea fenomenului este de asemenea mare. Economistul Veaceslav Ioniță estima în primăvara acestui an că aproximativ 180 de mii de tone de produse alimentare sunt risipite anual.
Potrivit datelor Eurostat, cantitatea de deșeuri alimentare din UE a crescut cu aproximativ 0,7% față de anul precedent. Principala sursă rămân gospodăriile populației, care generează 53% din total, echivalentul a aproximativ 69 de kilograme pentru fiecare locuitor.
O situație asemănătoare se observă și în Republica Moldova. Într-o analiză publicată în aprilie 2026, Veaceslav Ioniță estima că 56% din risipa alimentară provine din gospodăriile casnice. Industria alimentară generează aproximativ 16%, comerțul cu amănuntul 10%, restaurantele 9,5%, iar producția primară circa 8%.
Economistul estima că în Republica Moldova sunt aruncate zilnic aproape 1,1 milioane de porții de mâncare, iar în perioada sărbătorilor cifra poate crește până la aproximativ 1,5 milioane de porții pe zi.
Datele prezentate anterior de Ioniță indicau o risipă de aproximativ 71 de kilograme de produse alimentare pe locuitor, comparativ cu 76 de kilograme în 2021, iar cantitatea totală era estimată la circa 180 de mii de tone anual.
Comparația directă cu cifra Eurostat de 129 kg trebuie însă făcută cu precauție. Indicatorul european include deșeurile alimentare, inclusiv părțile necomestibile, generate pe întreg lanțul alimentar, de la producția primară până la gospodării. Eurostat arată că numai gospodăriile generează aproximativ 69 kg pe locuitor.
În Moldova, problema are și un cost financiar. Potrivit estimărilor lui Ioniță, numai risipa și pierderile de produse alimentare ar putea ajunge în 2026 la 9,6 miliarde de lei, iar fenomenul este cu atât mai sensibil cu cât o parte a veniturilor gospodăriilor moldovenești este cheltuită pe mâncare.
Economistul arată că moldovenii alocă aproximativ 40% din venituri pentru produse alimentare, iar circa 5% ajung să fie irosite. În perioadele de sărbători, consumul și risipa cresc și mai mult, iar valoarea alimentelor cumpărate și apoi aruncate poate ajunge la sute de milioane de lei. Veaceslav Ioniță
La nivelul UE, după gospodării, industria alimentară și producția de băuturi generează aproximativ 19% din deșeurile alimentare, iar restaurantele și serviciile de alimentație publică contribuie cu circa 12%. Datele europene confirmă astfel că risipa nu apare doar în frigiderul consumatorului, ci pe întreg traseul alimentelor, de la producător până la farfurie.
