Corneliu Ghimpu respinge acuzațiile din dosarul „Frauda bancară”: „Fiecare leu pe care îl am e muncit cinstit”

06 Oct. 2026, 12:29
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
06 Oct. 2026, 12:29 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Corneliu Ghimpu a reacționat după trimiterea dosarului său în judecată, contestând acuzațiile și modul în care a fost desfășurată ancheta. Fostul prim-vicepreședinte al Victoriabank susține că expertiza financiară dispusă de acuzare a confirmat proveniența legală a averii sale, dar că aceasta ar fi fost ignorată.

„Cei care mă cunosc știu cine sunt. Știu ce valori am purtat cu mine, cum mi-am făcut meseria și cum mi-am trăit viața de zi cu zi. Și mai știu că ceea ce mi se impută nu se potrivește cu mine, așa cum apa nu se amestecă cu uleiul”, afirmă Ghimpu.

În reacția sa, acesta descrie cauza drept „un dosar care nu rezistă unui simplu exercițiu de logică”. El invocă „șase ani fără nicio acțiune de investigație și fără nicio probă nouă, apoi, într-o singură zi, o acuzație agravată”.

Ghimpu mai susține că dosarul conține o singură mărturie, „pusă la îndoială chiar de actele procurorului”, și contestă calificarea drept infracțiune a unor activități pe care le descrie ca fiind profesionale, de rutină.

O altă critică vizează prezentarea averii sale în comunicatul oficial. Potrivit lui, expertiza financiară dispusă chiar de acuzare, care ar fi confirmat proveniența legală a averii, a fost ignorată.

„În locul ei, în comunicatul oficial, o sumă a sechestrului umflată pe hârtie, pentru a crea percepția unei vinovății «evidente» și a bifa succese”, afirmă acesta. Totodată, el reclamă un termen prea scurt pentru studierea materialelor cauzei.

„Legea cere ca vinovăția să fie dovedită de acuzare, nu nevinovăția de cel acuzat. Cere probe, nu presupuneri. Cere ca anchetatorul să caute la fel de atent și ce îl apără pe om, nu doar ce îl acuză”, declară Ghimpu, susținând că în dosarul său aceste reguli au fost trecute cu vederea.

El vorbește și despre impactul celor șase ani asupra vieții sale: „Acești șase ani i-aș fi putut dărui societății, muncind și construind. În schimb, am tot așteptat adevărul”.

„Fiecare leu pe care îl am e muncit cinstit, adunat o viață întreagă, cu respect față de lege, oameni și lucrul bine făcut”, adaugă Ghimpu. În încheiere, acesta mulțumește familiei și prietenilor pentru sprijin și afirmă că merge mai departe „cu fruntea sus și cu încredere în judecători”.

Reacția vine în contextul trimiterii sale în judecată în dosarul „Frauda bancară”. Procuratura Anticorupție îl acuză de complicitate la escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, pentru presupuse fapte din 2014. Cauza va fi examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

07 Oct. 2026, 11:55
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
07 Oct. 2026, 11:55 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Plățile, încasările și documentele financiare ale instituțiilor publice vor fi gestionate după un regulament unitar, aprobat de Guvern pentru resursa informațională „Trezoreria”. Documentul stabilește cine poate introduce și consulta datele, cum sunt autorizate operațiunile și ce măsuri trebuie aplicate pentru protejarea informațiilor.

Sistemul este folosit pentru executarea bugetului public național și permite instituțiilor să pregătească, să semneze electronic și să transmită documentele de plată către trezoreriile regionale. Tot prin acesta sunt gestionate încasările, obligațiile financiare asumate, plățile și disponibilul de bani, fiind generate rapoarte privind executarea bugetelor.

Potrivit notei informative, sistemul „Trezoreria” funcționează din 2 ianuarie 2025. Pentru implementarea sa au fost alocate din bugetul de stat aproximativ 18,9 milioane de lei în perioada 2023–2025: 3,73 milioane în 2023, 8,84 milioane în 2024 și 6,33 milioane în 2025. Menținerea funcționării este asigurată printr-un contract anual de circa 3,7 milioane de lei între Ministerul Finanțelor și Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe.

Soluția unifică funcțiile a două module dezvoltate în 2014, „Trezoreria” și „eDocPlat”. Autorii documentului explică faptul că vechile module aveau limitări tehnologice, iar lucrul în două sisteme separate și echipamentele învechite îngreunau întreținerea și dezvoltarea acestora.

Regulamentul desemnează Ministerul Finanțelor drept instituția responsabilă de administrarea resursei și de înregistrarea, completarea sau modificarea datelor. Sistemul este utilizat de autoritățile și instituțiile bugetare, instituțiile publice la autogestiune și alte entități deservite prin sistemul trezorerial pentru gestionarea mijloacelor primite din bugetul public național.

Accesul se face prin „Cabinetul electronic al autorității/instituției bugetare”, cu autentificare prin serviciul guvernamental MPass. Fiecare utilizator poate consulta sau prelucra informațiile în limitele atribuțiilor acordate. Documentele de plată sunt autorizate prin semnătură electronică, iar rapoartele și declarațiile sunt semnate electronic prin MSign.

Sistemul verifică automat prezența semnăturii electronice, completarea câmpurilor obligatorii și coerența indicatorilor din rapoarte. Toate modificările sunt înregistrate și păstrate în ordine cronologică, astfel încât să poată fi urmărite intervențiile asupra datelor.

Potrivit Ministerului Finanțelor, regulamentul urmărește eficientizarea operațiunilor bugetare, îmbunătățirea raportării și consolidarea controlului asupra utilizării banilor publici.