Parlamentul a aprobat reorganizarea CFM. Infrastructura feroviară și transportul vor fi administrate separat

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi transformată în Societatea pe Acțiuni „CFM-Infra”, cu capital integral de stat, până la 31 decembrie 2026. Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege care reglementează reorganizarea și transferul patrimoniului, al datoriilor și al obligațiilor față de salariați către noua societate.

Reorganizarea nu presupune privatizarea întreprinderii sau transferul controlului infrastructurii feroviare către persoane private. Statul va deține integral acțiunile „CFM-Infra”, iar infrastructura feroviară va rămâne sub controlul său.

Reforma urmărește separarea administrării infrastructurii de activitatea de transport de pasageri și mărfuri. Procesul a început odată cu înființarea SA „Calea Ferată din Moldova Pasageri și Marfă”, iar transformarea întreprinderii de stat în „CFM-Infra” va permite funcționarea distinctă a celor două activități, cu reguli și mecanisme de finanțare adaptate fiecăreia.

Documentul prevede că noua societate va deveni succesoarea CFM în toate drepturile și obligațiile. Aceasta va prelua inclusiv eventualele restanțe față de bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale și fondurile de asigurare medicală, precum și obligațiile aferente împrumuturilor externe recreditate. Existența datoriilor nu va putea împiedica inițierea sau finalizarea reorganizării.

Totodată, transformarea întreprinderii nu va fi condiționată de efectuarea unui control fiscal prealabil. Serviciul Fiscal de Stat își va păstra dreptul de a verifica activitatea inclusiv după reorganizare, iar obligațiile fiscale constatate ulterior vor reveni societății succesoare.

Creditorii vor fi notificați în termen de cinci zile de la publicarea avizului privind inițierea procedurii. Ei vor putea solicita garanții sau alte măsuri de protecție a creanțelor în termen de zece zile de la publicarea avizului. Documentul limitează însă posibilitatea blocării reorganizării: instanța o va putea suspenda doar dacă un creditor demonstrează existența unui prejudiciu grav, real și iminent, care nu poate fi remediat prin măsurile de protecție prevăzute.

În cazul salariaților transferați, „CFM-Infra” va prelua drepturile și obligațiile din contractele individuale de muncă și din contractul colectiv în vigoare. Documentul prevede și că eventualele disponibilizări vor trebui efectuate conform legislației muncii.

Agenția Proprietății Publice va coordona reorganizarea, inclusiv inventarierea, delimitarea și evaluarea patrimoniului. Bunurile cu un statut juridic neclar vor fi înscrise într-un inventar provizoriu și nu vor putea fi vândute, gajate sau incluse în capitalul social până la clarificarea și înregistrarea drepturilor asupra lor. Pe întreaga durată a procedurii, autoritățile și întreprinderea vor trebui să asigure continuitatea transportului feroviar și funcționarea infrastructurii.

Reorganizarea are loc în contextul unor datorii importante: potrivit datelor pentru sfârșitul lunii august 2026, prezentate în Parlament, CFM avea obligații de 248,65 milioane de lei față de bugetul public național, datorii comerciale de 185,77 milioane de lei și angajamente externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei, însă nu mai înregistra restanțe salariale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău a înregistrat în luna septembrie 2026 un trafic de 761.886 de pasageri, în creștere cu 17,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Numărul călătorilor a fost cu 115.927 mai mare decât în septembrie 2025, iar rezultatele au depășit semnificativ prognozele administrației aeroportuare.

Potrivit datelor prezentate de aeroport, traficul efectiv a depășit estimările cu 113.886 de pasageri, ceea ce înseamnă că prognoza lunară a fost realizată în proporție de 117,6%. Comparativ cu septembrie anul trecut, numărul pasagerilor la plecare a crescut cu 17,1%, iar cel al pasagerilor la sosire cu 18,9%.

Antalya a fost de departe cea mai populară destinație, concentrând 15,7% din traficul total de pasageri. Pe locul al doilea s-a situat Istanbul, cu o cotă de 8,6%, urmat de Tel Aviv, cu 4,2%, Londra, cu 4,1%, și Sharm el Sheikh, cu 3,3%.

În clasamentul destinațiilor solicitate se mai regăsesc Heraklion, cu 3,2%, Paris, cu 2,9%, București, cu 2,8%, Milano, cu 2,4%, precum și Dublin, Varșovia și Barcelona, fiecare cu o pondere de 2,3%.

Datele arată că destinațiile turistice au continuat să joace un rol important în traficul aeroportuar. Antalya, Sharm el Sheikh și Heraklion au concentrat împreună 22,2% din numărul total al pasagerilor, ceea ce înseamnă că mai mult de unul din cinci călători a utilizat una dintre aceste trei rute.

Cele mai mari creșteri în cifre absolute au fost înregistrate pe ruta Tel Aviv, cu 8.931 de pasageri suplimentari, urmată de Istanbul, cu 7.441, Erevan, cu 6.765, Paris, cu 6.186, și Atena, cu 5.890 de pasageri în plus față de perioada comparabilă.

O contribuție la majorarea traficului au avut-o și destinațiile noi, care au atras în total 26.635 de pasageri, echivalentul a aproximativ 3,5% din traficul lunar. Printre cele mai solicitate rute noi s-au numărat Bratislava, Batumi, Sofia, Corfu, Rimini și Rodos.

Creșterea numărului de călători a fost însoțită și de intensificarea activității operaționale. În septembrie, pe aeroport au fost înregistrate 4.936 de mișcări ale aeronavelor, cu 5,1% mai multe decât în aceeași lună din 2025.

În același timp, volumul mărfurilor transportate pe cale aeriană a ajuns la 311,8 tone, în creștere cu 23,1% față de septembrie anul trecut.