Datoriile guvernelor din întreaga lume vor depăși în curând echivalentul produsului intern brut global, avertizează directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva. În același timp, dobânzile mai mari cresc cheltuielile pentru finanțarea datoriei și pun presiune suplimentară asupra bugetelor.
Șefa FMI a lansat avertismentul înaintea reuniunilor anuale ale instituției și Băncii Mondiale, la care urmează să participe miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din cele 191 de state membre.
Potrivit acesteia, datoria publică mondială se apropie de cele mai ridicate niveluri înregistrate după Al Doilea Război Mondial. Economiile dezvoltate au unele dintre cele mai mari ponderi ale datoriei brute în PIB. Statele emergente și țările cu venituri mici au, în general, ponderi mai reduse, însă veniturile bugetare limitate le îngreunează finanțarea datoriilor.
Costurile împrumuturilor reprezintă o presiune suplimentară. Potrivit datelor prezentate de Georgieva, randamentele obligațiunilor de stat pe zece ani din SUA, Germania și Japonia au atins cele mai ridicate niveluri de după 2007, 2009 și, respectiv, 1996.
În zona euro, diferențele dintre randamentele obligațiunilor unor state și cele ale Germaniei sunt în creștere. Fenomenul este observat în Franța și Italia, dar și, într-o măsură mai redusă, în Irlanda și Portugalia.
FMI îndeamnă economiile dezvoltate cu datorii mari să prezinte planuri credibile de reducere a dezechilibrelor bugetare pe termen mediu. În unele cazuri, instituția consideră necesare măsuri încă de la începutul acestui proces, într-un moment în care bugetele trebuie să acopere atât dobânzi mai mari, cât și alte priorități, inclusiv creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Pentru economiile emergente, riscurile includ împrumuturi mai scumpe și fluctuații mai mari ale fluxurilor de capital. În țările cu venituri reduse, constrângerile financiare ar putea duce la diminuarea unor investiții esențiale pentru dezvoltare.
Georgieva a recunoscut că reducerea dezechilibrelor bugetare presupune decizii politice dificile, după intervențiile ample ale guvernelor în timpul crizelor din ultimii ani. Potrivit acesteia, măsurile trebuie concepute astfel încât să limiteze efectele asupra creșterii economice și să protejeze categoriile vulnerabile.
FMI estimează că utilizarea eficientă a inteligenței artificiale ar putea adăuga, în timp, până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economică mondială anuală. Instituția avertizează însă că acest potențial nu înlătură necesitatea unor măsuri pentru reducerea dezechilibrelor fiscale.
