Patronatele au găsit vinovații pentru criza muncitorilor: moldovenii vor salarii europene, dar nu vor să muncească

Moldovenii vor salarii ca în Uniunea Europeană, dar nu ar avea aceeași productivitate, preferă să muncească la negru sau să trăiască din banii trimiși de rudele de peste hotare, a declrat Ana Groza, președintele Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova, care a explicat deficitul de forță de muncă din economie. În timp ce angajatorii reclamă lipsa personalului, numai în construcții, industria textilă și HoReCa ar mai fi nevoie de aproximativ 45 mii–46 mii de angajați.

Potrivit Anei Groza, pe platforma Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt înregistrate aproximativ 14 mii de locuri vacante, însă necesarul real al companiilor ar fi mult mai mare. Situația a ajuns până acolo încât managerii și directorii de resurse umane merg personal prin sate, la primării și chiar la biserici, în încercarea de a găsi oameni dispuși să se angajeze.

„Avem foarte dese cazuri când, în perioada de weekend, directorii de resurse umane, diferiți manageri merg prin regiuni, prin sate, la primării, la biserici și caută acești salariați. E foarte, foarte dificil să angajeze”, a declarat Ana Groza.

Cele mai mari probleme sunt semnalate în construcții, unde companiile care au în prezent aproximativ 50 mii–60 mii de angajați ar mai avea nevoie de cel puțin 30.000 de muncitori. În industria textilă, unde activează circa 13 mii de persoane, ar putea fi create încă 10.000 de locuri de muncă, iar sectorul HoReCa, cu aproximativ 26.000 de salariați, ar putea absorbi suplimentar 5 mii–6mii de persoane.

Președintele Confederației Naționale a Patronatului susține că una dintre principalele probleme ține de așteptările salariale ale moldovenilor, pe care le consideră disproporționate în raport cu productivitatea muncii.

„O altă parte justifică prin faptul că dânșii vor salarii ca în Uniunea Europeană, dar nu depun efortul și nu au productivitatea ca în Uniunea Europeană. Și a treia, trăiesc pe remitențe”, a afirmat Groza.

Potrivit reprezentantei patronatelor, o parte dintre persoanele apte de muncă preferă activitățile nedeclarate, evitând astfel plata impozitelor și a contribuțiilor sociale. Altele nu sunt interesate de angajare deoarece beneficiază de sprijinul financiar al rudelor stabilite în străinătate.

Declarațiile ridică însă și problema condițiilor oferite de angajatori. Deși patronatele reclamă că moldovenii cer salarii europene fără o productivitate comparabilă, Ana Groza nu a prezentat date despre remunerațiile propuse pentru zecile de mii de posturi neocupate, programul de lucru sau condițiile din sectoarele care se confruntă cu lipsa personalului. De asemenea, nu au fost prezentate date comparative care să demonstreze diferențele de productivitate invocate.

În aceste condiții, rămâne neclar în ce măsură deficitul de angajați este provocat de lipsa dorinței de a munci și în ce măsură de nivelul salariilor și de condițiile de angajare.
Pentru depășirea crizei, Ana Groza consideră necesară implicarea Guvernului, patronatelor și sindicatelor în elaborarea unor programe care să stimuleze ocuparea forței de muncă locale.

„Este de datoria noastră, și a statului, și a Guvernului, și a patronatului, și a sindicatelor să stimulăm angajarea locală și să facem așa ca să venim cu programe de angajare activă a cetățenilor din Republica Moldova”, a declarat aceasta.

În paralel, patronatele pledează pentru facilitarea importului de muncitori din state asiatice, prin acorduri bilaterale negociate la nivel guvernamental. Printre țările menționate de Ana Groza se numără Nepal, Indonezia și Bangladesh, de unde companiile moldovenești ar putea recruta personal.
Reprezentanta angajatorilor susține că muncitorii din aceste state ar fi dispuși să lucreze mai mult și ar avea pretenții mai reduse, inclusiv în privința remunerării.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reprezentanții companiei Yandex Go declară că sunt deschiși spre dialog cu autoritățile Republicii Moldova și confirmă că datele cu caracter personal ale utilizatorilor serviciului sunt prelucrate pe servere aflate pe teritoriul Uniunii Europene. Compania a venit cu aceste precizări în contextul deciziei autorităților de a iniția o evaluare aprofundată a activității platformei, potrivit Realitatea.md.

„Suntem deschiși dialogului cu autoritățile publice și suntem pregătiți să furnizăm, în conformitate cu procedurile stabilite, informațiile solicitate. Datele cu caracter personal ale utilizatorilor Yandex Go din Republica Moldova sunt prelucrate în conformitate cu legislația Republicii Moldova, cu asigurarea unui nivel corespunzător de protecție a datelor personale. Pentru prelucrarea datelor utilizatorilor Yandex Go din Moldova folosim serverele unui furnizor global de top, amplasate pe teritoriul Uniunii Europene și supuse legislației europene, inclusiv Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR)”, au precizat reprezentanții Yandex Go.

Amintim că, la 15 octombrie, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) a decis inițierea unei evaluări aprofundate a activității Yandex Go în Republica Moldova. Potrivit Agenției Servicii Publice (ASP), verificarea vizează analiza potențialelor riscuri în domeniul securității informaționale, al protecției datelor cu caracter personal ale utilizatorilor și al structurii de control asupra companiei.

În cadrul procedurii, Yandex Go urmează să prezinte, în termen de 20 de zile, documentele și informațiile prevăzute de legislație, inclusiv date privind structura de proprietate și beneficiarii efectivi. Totodată, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal i-a fost solicitată elaborarea unei analize detaliate a proceselor de colectare, prelucrare, stocare și transmitere a datelor utilizatorilor platformei.

În comunicatul oficial al ASP se mai precizează că Yandex Go nu prestează servicii de taxi, ci oferă operatorilor locali dreptul de a utiliza platforma sa tehnologică. Potrivit instituției, pentru utilizarea serviciului, operatorii din Republica Moldova achită un comision de 12% din valoarea călătoriei, la care se aplică TVA în cotă de 20%. În anul 2025, veniturile la bugetul de stat din TVA-ul aferent comisioanelor Yandex Go s-au ridicat la aproximativ 12,5 milioane de lei.

Subiectul contribuțiilor fiscale generate de activitatea din sectorul serviciilor de taxi a fost comentat și de deputatul PAS Dorian Istratii, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Privitor la achitările care nu s-au făcut. Nu e adevărat că nu s-a făcut achitări. Nemijlocit din activitatea de antreprenoriat care utilizează tot șoferii de taxi, vin bani pe conturi și se achită și TVA, și impozite, din ceea ce vine pe conturile lor. De aceea nu trebuie să invocăm astfel de momente, trebuie să așteptăm investigația guvernului pe acest caz și guvernul va ieși și va spune clar, câți bani au plătit, în ce an au plătit și câți bani au plătit impozite”, a precizat deputatul.

ASP a precizat că deciziile privind activitatea Yandex Go vor fi luate după finalizarea evaluării și analiza riscurilor identificate. În funcție de rezultate, autoritățile pot impune condiții sau restricții suplimentare. La rândul său, Yandex Go își reafirmă disponibilitatea de a coopera în mod constructiv cu autoritățile competente din Republica Moldova și de a furniza, conform procedurilor stabilite, informațiile solicitate.