Vis european, salarii de mizerie! Moldova riscă să intre în UE drept cea mai săracă țară la capitolul lefuri

Republica Moldova riscă să adere la Uniunea Europeană cu unele dintre cele mai mici salarii de pe continent, a declarat vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Sergiu Sainciuc, care susține că decalajul salarial față de statele europene rămâne uriaș, iar autoritățile trebuie să accelereze majorarea veniturilor. În prezent, salariul minim în Moldova este de 6.300 de lei, în timp ce în Bulgaria, țara cu cea mai mică remunerație minimă din UE, acesta ajunge la aproximativ 620 de euro.

Sergiu Sainciuc atrage atenția că Republica Moldova continuă să se situeze la coada Europei în privința salariilor, atât minime, cât și medii, iar perspectiva aderării la Uniunea Europeană face necesară o creștere mai rapidă a veniturilor angajaților.

„Noi ne dorim să avem o creștere a acestui salariu și ne dorim ca atunci când vom intra în Uniunea Europeană să nu fim la coada clasamentului, cu cel mai mic salariu, fiindcă astăzi noi suntem cu cel mai mic salariu minim și mediu în Uniunea Europeană și în Europa”, a declarat Sergiu Sainciuc.

Reprezentantul sindicatelor a oferit drept exemplu Bulgaria, care are cel mai mic salariu minim dintre statele membre ale UE. Potrivit datelor Eurostat, la 1 iulie 2026, salariul minim în Bulgaria era de aproximativ 620 de euro, în Letonia de 780 de euro, iar în România de 825 de euro. La polul opus, în Luxemburg remunerația minimă ajungea la 2.771 de euro, în Irlanda la 2.391 de euro, iar în Germania la 2.343 de euro.

În Republica Moldova, salariul minim a fost majorat de la 5.500 la 6.300 de lei începând cu 1 ianuarie 2026, o creștere de aproximativ 15%. Totodată, salariul mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul curent, este de 17.400 de lei, față de 16.100 de lei în 2025.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economiile moldovenilor au ajuns la un nivel record în raport cu economia țării: 26,5% din Produsul Intern Brut (PIB), adică aproximativ 97 de miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie 2026. În același timp, au crescut și datoriile populației, care se apropie de 66,9 miliarde de lei și reprezintă 18,3% din PIB. Datele au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, expert al IDIS „Viitorul”.

Ponderea economiilor în PIB crește constant din 2022, când era de 22,2%. A urcat la 22,7% în 2023, la 24,2% în 2024 și la 25,4% în 2025, ajungând la un maxim istoric la jumătatea acestui an. Față de sfârșitul anului trecut, moldovenii au acumulat în bănci și în alte instrumente financiare încă aproximativ 7,2 miliarde de lei. Astfel, economiile au crescut de la 89,8 miliarde la circa 97 de miliarde de lei.

Băncile rămân principalul loc în care populația își păstrează economiile înregistrate oficial. Depozitele bancare însumau aproximativ 93,6 miliarde de lei, adică 96,5% din totalul analizat. Alte circa 3,4 miliarde de lei erau plasate în instrumente nebancare.

Tot mai mulți bani sunt investiți direct în valori mobiliare de stat. La sfârșitul lunii iunie, soldul acestor investiții ale persoanelor fizice ajunsese la aproximativ 978 de milioane de lei, cu 50,4% mai mult decât la încheierea anului trecut.

Pe de altă parte, au crescut și sumele pe care moldovenii trebuie să le restituie instituțiilor financiare. Datoriile populației au urcat de la 60,7 miliarde de lei la sfârșitul lui 2025 la aproape 66,9 miliarde de lei la jumătatea acestui an. Cea mai mare parte, aproximativ 51,2 miliarde de lei, reprezintă credite bancare, iar circa 15,6 miliarde — împrumuturi nebancare, potrivit valorilor rotunjite din analiză.

Băncile acordă acum peste trei sferturi din creditele populației. Sectorului nebancar îi revin 23,4% din total, față de 41,8% în 2018. Asta nu înseamnă că oamenii au mai puține datorii la instituțiile nebancare, ci că împrumuturile bancare au crescut mai repede.

Și raportul dintre datorii și PIB a urcat: de la 12,1% în 2023 la 18,3% la jumătatea acestui an. Potrivit evaluării lui Veaceslav Ioniță, Moldova a ajuns rapid la nivelul mediu regional al îndatorării populației, dar rămâne mult sub media Uniunii Europene.

Dacă din economiile totale sunt scăzute creditele, rămân aproximativ 30,1 miliarde de lei — economiile nete ale populației. Acestea au crescut cu circa 1,1 miliarde de lei în primele șase luni ale anului. Revenirea vine după ce, în 2025, datoriile au crescut mai repede decât economiile, reducând această diferență cu aproximativ 3,2 miliarde de lei.

Cifrele nu arată însă întreaga situație financiară a moldovenilor. Potrivit unui sondaj IDIS „Viitorul”, populația continuă să păstreze acasă circa jumătate din economii, mai ales în valută străină, în special euro. Totodată, pentru împrumuturi pe termen scurt, oamenii apelează frecvent la rude și prieteni, iar acești bani nu apar în statisticile instituțiilor financiare.