Moldova a umplut casele cu contoare inteligente, dar tarifele noi au atras doar 30 de consumatori

Republica Moldova a instalat peste 40.000 de contoare inteligente, însă revoluția promisă pe piața energiei electrice se lasă așteptată. Doar aproximativ 30 de consumatori au trecut la noile tarife diferențiate, care permit achitarea unor prețuri diferite în funcție de orele de consum. Cifrele au fost prezentate de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul conferinței Regional Approach Chișinău 2026.

Potrivit oficialului, Republica Moldova dispune deja de aproximativ 1.100 MW de capacități instalate de producere a energiei din surse regenerabile, însă această dezvoltare nu se traduce automat în electricitate mai ieftină pentru consumatori. Problema constă în faptul că energia solară și eoliană nu este produsă întotdeauna în intervalele în care cererea este cea mai mare, iar infrastructura de stocare rămâne insuficient dezvoltată.

În consecință, chiar dacă producția internă de energie verde crește, Republica Moldova continuă să importe electricitate, inclusiv în intervalele în care prețurile de pe piețele regionale sunt ridicate.

Contoarele inteligente ar trebui să contribuie la schimbarea acestui model și să ofere consumatorilor posibilitatea de a-și adapta consumul la orele în care electricitatea este mai ieftină. Totuși, numărul redus al celor care au optat pentru tarife diferențiate arată că instalarea echipamentelor nu este suficientă pentru modificarea comportamentului de consum.

Ministrul Energiei a atras atenția că, în trimestrul al doilea al anului 2026, sursele regenerabile au acoperit 46% din consumul național de electricitate și au reprezentat 86% din producția internă. Cu toate acestea, dependența de piețele externe rămâne ridicată, în special în orele de vârf, când producția fotovoltaică scade, iar cererea de energie crește.

Pentru a stimula investițiile în infrastructura de stocare, autoritățile au introdus facilități fiscale temporare. Potrivit ministrului, investitorii beneficiază, pentru următoarele 20 de luni, de scutiri de TVA și taxe vamale la importul bateriilor. Facilități sunt prevăzute și pentru echipamentele destinate proiectelor de interconectare energetică cu România.

Strategia energetică a Republicii Moldova până în 2050 prevede reducerea dependenței de importurile de energie de la peste 77% la 40% și majorarea ponderii surselor regenerabile la cel puțin 85% din producția internă de electricitate.

O altă schimbare este programată pentru 1 iulie 2027, când marii consumatori de energie electrică urmează să treacă pe piața concurențială. În paralel, autoritățile își propun ca, până în 2028, piața energiei electrice din Republica Moldova să fie cuplată cu piața europeană, ceea ce ar permite tranzacții mai eficiente și acces la mai multe surse de aprovizionare.

În prezent, consumatorii casnici achită un tarif standard de 3,56 lei/kWh în zona deservită de Premier Energy și 3,95 lei/kWh în zona FEE Nord. În același timp, autoritățile nu exclud o eventuală ajustare a tarifelor, în funcție de evoluția costurilor de achiziție a energiei electrice.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.