Europa scoate motorina de la naftalină! 11 țări golesc rezervele strategice de teama unei crize

Unsprezece state membre ale Uniunii Europene au decis să elibereze 20,5 milioane de barili de motorină din rezervele strategice până la sfârșitul lunii ianuarie 2027, în încercarea de a preveni o criză de aprovizionare și de a tempera creșterea prețurilor la carburanți.

Măsura vine pe fondul instabilității persistente din Orientul Mijlociu, care amenință piața petrolieră internațională înaintea sezonului rece, potrivit unui document consultat de Euronews.

Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia și Suedia sunt cele 11 țări care s-au angajat să pună pe piață cantități suplimentare de motorină din stocurile de urgență.

Decizia a fost luată în urma declarației liderilor G7 privind securitatea energetică și a apelului urgent lansat de Agenția Internațională pentru Energie (AIE), care a solicitat măsuri pentru stabilizarea pieței petrolului și a produselor rafinate.

„Noi, statele membre ale UE semnatare, membre ale Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), am luat și luăm măsuri decisive pentru a crește pe termen scurt oferta de țiței și produse rafinate, prin eliberarea unor volume semnificative din rezervele strategice, inclusiv de motorină”, se arată în declarația comună.

Inițiativa a fost prezentată de ministrul francez al Energiei, Roland Lescure, în marja reuniunii miniștrilor europeni ai energiei, desfășurată la Luxemburg pe 29 octombrie.

Noua intervenție vine după ce, în luna martie, a fost anunțată eliberarea a 42,6 milioane de barili de petrol și produse rafinate, în cadrul unei acțiuni colective coordonate de AIE. Aproape jumătate din cantitatea de produse rafinate vizată de intervenție este reprezentată de motorină, un combustibil pentru care piața europeană continuă să fie tensionată.

Grupul de monitorizare a pieței petrolului din cadrul Comisiei Europene avertizează că situația aprovizionării cu motorină rămâne dificilă, chiar dacă autoritățile europene nu anticipează, deocamdată, penurii fizice de combustibil.

Riscul îl reprezintă însă prețurile. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a avertizat că scumpirile puternice pot face combustibilul inaccesibil pentru consumatorii vulnerabili, chiar și în condițiile în care acesta continuă să fie disponibil pe piață.

Presiunile sunt alimentate de evoluția cotațiilor internaționale ale petrolului. Pe 20 octombrie, petrolul Brent se tranzacționa la aproximativ 112 dolari pe baril, comparativ cu nivelul de circa 40 de dolari indicat pentru perioada anterioară izbucnirii războiului.

Motorina reprezintă unul dintre cei mai importanți carburanți pentru economia europeană, fiind utilizată pe scară largă în transportul rutier de mărfuri, agricultură, logistică și industrie. Orice perturbare a aprovizionării sau creștere accentuată a prețurilor se poate transmite rapid în costurile de transport, producție și, în cele din urmă, în prețurile bunurilor de consum.

Eliberarea rezervelor strategice ar putea contribui la creșterea rapidă a ofertei și la temperarea scumpirilor, însă analiștii avertizează că măsura are un caracter temporar. Rezervele de urgență nu pot înlocui fluxurile comerciale obișnuite și nici nu pot elimina vulnerabilitățile structurale ale pieței energetice europene.

Astfel, cele 20,5 milioane de barili reprezintă o intervenție de urgență menită să câștige timp și să reducă presiunea asupra consumatorilor și economiilor europene înaintea iernii.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova se îndreaptă spre un nou record istoric, cu o producție globală estimată la 52,8 miliarde de lei în 2026, depășind performanța din 2021. Dincolo de cifre, sectorul agricol traversează cea mai importantă transformare structurală din ultimii 35 de ani. Este vorba de faptul că întreprinderile agricole ajung să genereze aproximativ două treimi din producția țării, în timp ce gospodăriile populației pierd teren, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, estimarea anualizată, realizată în baza datelor pentru primele nouă luni ale anului, indică o producție agricolă de 52,8 miliarde de lei, cu 4,4 miliarde peste precedentul record, de 48,4 miliarde de lei, înregistrat în 2021. După trei ani în care producția s-a menținut în jurul valorii de 41 de miliarde de lei, agricultura a revenit în 2025 la 46,7 miliarde de lei.

Ioniță nu exclude ca, până la sfârșitul anului, valoarea producției agricole să depășească pragul de 55 de miliarde de lei, dacă evoluția favorabilă se menține. Economistul precizează însă că este vorba despre valori exprimate în prețuri curente, astfel încât recordul financiar nu înseamnă neapărat și un volum fizic record al recoltei.

Cea mai spectaculoasă evoluție se înregistrează în sectorul agricol organizat. Producția întreprinderilor agricole este estimată să crească de la 27 de miliarde de lei în 2025 la 31,3 miliarde de lei în 2026. În schimb, producția gospodăriilor populației ar urma să scadă de la 19,7 la 18,5 miliarde de lei.

Astfel, întreaga creștere netă a producției agricole este generată de întreprinderile și exploatațiile organizate, care reușesc să compenseze inclusiv declinul înregistrat în gospodăriile individuale.

Potrivit lui Ioniță, pentru prima dată de la începutul anilor 1990, agricultura organizată ajunge la o pondere de aproximativ 65% din producția agricolă globală. Este o schimbare majoră față de perioada de după destrămarea Uniunii Sovietice, când dezorganizarea fostelor întreprinderi agricole și fragmentarea terenurilor au împins o mare parte din producție spre gospodăriile populației.

Timp de decenii, agricultura de subzistență a reprezentat o sursă importantă de venit și hrană pentru populația rurală, însă acest model a fost caracterizat de productivitate redusă, investiții insuficiente, mecanizare dificilă și acces limitat la piețele externe.

În prezent, potrivit economistului, Republica Moldova trece treptat spre un model agricol comercial, bazat pe întreprinderi, investiții, productivitate și orientare către piața internă și exporturi.

Performanța este cu atât mai importantă cu cât anul 2026 a fost marcat de creșterea costurilor de producție, în special a prețurilor la motorină și fertilizanți. La acestea se adaugă riscurile climatice, dificultățile de finanțare și incertitudinile de pe piețele externe.

Totuși, Ioniță avertizează că majorarea valorii producției nu înseamnă automat și profituri mai mari pentru agricultori. Costurile ridicate pot reduce marjele de câștig chiar și în condițiile unor recolte bune.

Economistul consideră că rezultatele sectorului agricol pot contribui semnificativ la creșterea economică a Republicii Moldova în 2026, prin efectele asupra industriei alimentare, transporturilor, depozitării, comerțului și exporturilor.

În același timp, acesta atrage atenția că Republica Moldova trebuie să depășească modelul exporturilor de materie primă agricolă și să investească mai mult în procesare, pentru ca o parte mai mare din valoarea adăugată să rămână în economia națională.

În opinia lui Ioniță, autoritățile trebuie să sprijine transformarea agriculturii prin reguli previzibile, acces la finanțare, dezvoltarea sistemelor de irigare, protejarea dreptului de proprietate și reducerea birocrației. Subvențiile ar trebui orientate în special spre investiții, infrastructură și gestionarea riscurilor climatice, nu spre menținerea unor modele de producție ineficiente.

Economistul apreciază că 2026 ar putea deveni un an de referință pentru agricultura moldovenească, atât prin depășirea recordului valoric din 2021, cât și prin revenirea sectorului organizat la o pondere nemaiîntâlnită în ultimele trei decenii și jumătate.