„Uitați-vă câte mașini!” Morozova de la PAS vede prosperitate, dar sărăcia lovește fiecare al treilea moldovean

Un schimb de replici aprins despre nivelul de trai al moldovenilor a avut loc între deputatul PAS Marina Morozova și deputatul PSRM Ala Darovania, în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei. În timp ce Morozova a invocat creșterea numărului de automobile și locuințe cumpărate de cetățeni, ca argument al îmbunătățirii bunăstării, Darovania a acuzat guvernarea că ignoră scumpirile și dificultățile financiare cu care se confruntă populația.

„Puteți să vă uitați la statistici cum a crescut numărul de mașini care au fost procurate de către cetățenii Republicii Moldova. Cum a crescut numărul de apartamente, de case. Dumneavoastră vedeți în fiecare zi, mergând pe stradă, care este situația în Republica Moldova”, a declarat Marina Morozova, care a sugerat că evoluția consumului și a pieței imobiliare reflectă o îmbunătățire a situației economice.

Replica deputatului PAS nu s-a lăsat așteptată. Ala Darovania a susținut că prosperitatea vizibilă în Capitală nu reflectă realitățile din restul țării. „În Chișinău este o aparență de bogăție. Merg în raioane destul de des”, a declarat aceasta.

Pentru a-și susține poziția, deputatul PAS a invocat majorarea salariului minim, de la aproximativ 2.900 de lei în 2021 la 6.300 de lei în prezent. Darovania a contestat relevanța comparației, cerând să fie analizată și puterea de cumpărare, în special în raport cu prețul gazelor naturale.

„Și cât gaz cumpărai atunci? Cât gaz cumpărai acum? Hai să calculăm cât gaz cumpărai atunci și cât acum”, a replicat deputatula PSRM, insistând că majorările salariale trebuie raportate la scumpirile suportate de populație.

Discuția a degenerat într-un schimb de reproșuri cu privire la responsabilitatea guvernării pentru prețurile la energie. Morozova a invocat lipsa resurselor proprii de petrol și gaze naturale, în timp ce Darovania a amintit de promisiunile făcute de PAS înainte de preluarea puterii și a criticat schimbarea dependenței energetice, de la gazele rusești la achizițiile de pe piețele externe.

Dincolo de disputa politică, datele oficiale ale Biroului Național de Statistică arată o imagine mai complicată a nivelului de trai. În anul 2025, rata sărăciei absolute în Republica Moldova a constituit 31,1%, ceea ce înseamnă că aproape fiecare al treilea locuitor nu dispunea de resurse suficiente pentru a acoperi un nivel minim acceptabil de consum. În mediul rural, situația era și mai gravă: 40% din populație trăia sub pragul sărăciei, comparativ cu 21,1% în orașe.

Totodată, rata sărăciei extreme a fost de 15,1%, iar pragul sărăciei absolute a constituit 3.764 de lei lunar pentru o persoană. Comparativ cu anul 2024, când rata sărăciei absolute ajunsese la 33,6%, indicatorul s-a redus cu 2,5 puncte procentuale, însă nivelul rămâne ridicat, în special în localitățile rurale.

Nici evoluția prețurilor nu susține ideea unei ameliorări uniforme a nivelului de trai. Potrivit celor mai recente date publicate de BNS, în septembrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 8,6%, comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Produsele alimentare s-au scumpit cu 5,1%, bunurile nealimentare cu 9%, iar serviciile prestate populației cu 12,6%. De la începutul anului, prețurile de consum au crescut cu 6,6%.

În ceea ce privește salariul minim, datele Guvernului confirmă creșterea acestuia de la 2.935 de lei în anul 2021 la 6.300 de lei în 2026, echivalentul unei majorări nominale de aproximativ 115%. Totuși, această creștere nu reprezintă automat un avans similar al puterii de cumpărare, întrucât prețurile bunurilor și serviciilor au crescut între timp.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fiscul a depistat încălcări la 469 dintre cele 676 de controale operative efectuate în octombrie 2026 și a aplicat sancțiuni de aproape 2,2 milioane de lei. Cele mai multe nereguli au fost constatate în comerț, potrivit bilanțului preliminar al Serviciului Fiscal de Stat.

În categoria comerțului cu mărfuri, produse și materiale, care include și produse din tutun, inspectorii au găsit nereguli la 193 din 247 de controale. Sancțiunile au depășit 1,08 milioane de lei. În verificările dedicate comerțului cu produse din tutun, Fiscul a constatat încălcări la 149 din 166 de controale, iar sancțiunile au însumat 814.300 de lei.

În transportul rutier de pasageri, inspectorii au depistat încălcări la 73 din 183 de controale și au aplicat sancțiuni de 109.600 de lei. În comerțul și serviciile online, 28 din 42 de verificări s-au soldat cu constatarea unor nereguli, iar sancțiunile au ajuns la 45.500 de lei.

În noiembrie, inspectorii vor continua să facă verificări fără preaviz, direct la locul unde agenții economici își desfășoară activitatea. Ei vor urmări dacă firmele eliberează bonuri fiscale la plățile în numerar, își declară integral veniturile și au acte care dovedesc proveniența mărfurilor. Controalele vor viza cu prioritate activitățile cu risc fiscal ridicat, inclusiv cele sezoniere.