Cutremur la Bursa din Istanbul! Șeful instituției, arestat pentru corupție într-un scandal care afectează investitorii

Un scandal zguduie piața financiară din Turcia. Fostul director general al Bursei din Istanbul, Korkmaz Enes Ergun, a fost arestat marți, 3 noiembrie, sub acuzația de luare de mită, în cadrul unei anchete privind presupuse manipulări ale fondurilor de investiții și ale pieței de capital. Investigația, declanșată după prăbușirea mai multor fonduri în septembrie, s-a extins asupra conducerii instituțiilor financiare, autorităților de reglementare și unor persoane din mediul politic, în timp ce aproape o jumătate de milion de investitori au fost afectați de criză.

Potrivit agenției de stat Anadolu, Ergun a fost reținut inițial pe 31 octombrie, pentru audieri, fiind suspectat de luare de mită și apartenență la o organizație constituită în scopul comiterii de infracțiuni. După examinarea materialelor prezentate de procurori, o instanță din Istanbul a dispus arestarea preventivă a acestuia.

La 1 noiembrie, Consiliul de Administrație al Borsa Istanbul l-a îndepărtat efectiv de la conducerea instituției, desemnându-l pe directorul general adjunct Atila Türeli în funcția de director general interimar. Reprezentanții bursei au anunțat că vor oferi ulterior comentarii.

Korkmaz Enes Ergun este cel mai înalt oficial financiar reținut până în prezent în cadrul investigației, care a început cu verificarea administratorilor de fonduri și a companiilor listate la bursă, dar s-a extins treptat asupra unor persoane cu funcții importante în sistemul financiar turcesc.

În centrul anchetei se află suspiciuni cu privire la manipularea valorii fondurilor de investiții și a cotațiilor acțiunilor. Investigația a fost declanșată după criza din septembrie, când mai multe fonduri de investiții au înregistrat pierderi masive, provocând scăderi puternice pe piața bursieră și afectând aproape 500.000 de investitori.

Autoritățile turce au dispus anterior lichidarea a 131 de fonduri administrate de șapte societăți de gestionare a activelor, după apariția unor probleme legate de capacitatea acestora de a onora cererile de răscumpărare ale investitorilor.

Scandalul a provocat schimbări și în conducerea altor instituții financiare. Yunus Arıncı, directorul general al Istanbul Takas ve Saklama Bankası, instituția responsabilă de compensarea și decontarea tranzacțiilor bursiere, și-a prezentat demisia după ce a fost audiat de procurori în weekend.

Totodată, Parchetul General din Istanbul a dispus reținerea a patru foști angajați ai Consiliului Piețelor de Capital, a unui reprezentant al autorității de supraveghere bancară și a unui director din cadrul Tera Holding. Ancheta urmărește identificarea persoanelor care ar fi participat la presupusele scheme de manipulare și a eventualelor legături dintre administratorii fondurilor și funcționarii responsabili de supravegherea pieței.

Extinderea investigației asupra unor instituții cu rol central în funcționarea pieței de capital amplifică preocupările privind transparența și integritatea sistemului financiar din Turcia. Bursa din Istanbul reprezintă principala platformă de tranzacționare a acțiunilor și altor instrumente financiare din țară, iar instituțiile de compensare și reglementare au un rol esențial în protejarea investitorilor.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.