Zahărul s-a scumpit cu 30%, iar inflația alimentară poate ajunge la 10%! Criză în India

India, una dintre cele mai mari economii ale lumii, se confruntă cu riscul unui nou val de scumpiri alimentare, după ce ploile musonice insuficiente au afectat agricultura și au redus rezervele de apă necesare însămânțărilor de iarnă. De la grâu și orez până la zahăr, lapte, ouă și carne de pui, prețurile continuă să crească, iar economiștii avertizează că inflația alimentară ar putea ajunge la 10% în ultimul trimestru al anului, potrivit Reuters.

În numeroase regiuni agricole din sudul și vestul Indiei, fermierii se pregătesc pentru noul sezon de cultivare în condiții dificile. Lipsa umidității din sol și rezervele insuficiente de apă amenință însămânțarea culturilor de grâu și năut, ceea ce ar putea reduce recoltele de anul viitor și ar pune presiune suplimentară asupra prețurilor.

În districtul Jalna, situat la aproximativ 400 de kilometri est de Mumbai, precipitațiile au fost cu 48% sub media obișnuită. Fermierul Amarsingh Gushinge, în vârstă de 78 de ani, spune că ar dori să profite de prețurile ridicate pentru a cultiva grâu și năut, însă nu dispune nici de suficientă apă, nici de resurse financiare.

„Nu există suficientă umiditate în sol pentru a semăna următoarea cultură și nici bani nu ne-au mai rămas”, a declarat agricultorul.

Seceta, amplificată de fenomenul climatic El Niño, afectează perspectivele producției agricole și alimentează temerile privind menținerea unor prețuri ridicate pentru o perioadă îndelungată.

Potrivit economistului-șef al India Ratings and Research, Devendra Pant, inflația alimentară ar putea urca la aproximativ 10% în perioada octombrie–decembrie, pe fondul precipitațiilor reduse, al scumpirii produselor pe piețele internaționale și al deprecierii rupiei indiene.

În septembrie, rata anuală a inflației alimentare a accelerat la 7,74%, împingând inflația generală la 5,54%, aproape de limita superioară de 6% tolerată de banca centrală a Indiei.

Creșterea prețurilor ar putea determina Reserve Bank of India să majoreze dobânzile cu încă 0,5–0,75 puncte procentuale, după prima majorare operată în octombrie. O nouă intervenție ar putea avea loc în decembrie, dacă presiunile inflaționiste persistă.

Unul dintre cele mai afectate segmente este cel al produselor bogate în proteine. Laptele, ouăle și carnea s-au scumpit pe fondul creșterii costurilor pentru furaje, transport, ambalaje și energie.

Raportul de politică monetară al băncii centrale arată că proteinele animale și condimentele au contribuit cu aproape jumătate din creșterea de două puncte procentuale a inflației alimentare înregistrată între martie și august.

În septembrie, inflația la carne s-a temperat la 8,7%, de la 12% în august, însă scumpirile la lapte, produse lactate și ouă au accelerat la 5,1%, față de 4,8% în luna precedentă.

Producătorii de carne de pasăre avertizează că noi majorări ar putea apărea începând cu ianuarie. Furajele, în special porumbul și soia, reprezintă între 60% și 70% din costurile de producție, iar companiile nu au transferat încă integral aceste cheltuieli în prețurile finale.

Economiștii avertizează că scumpirea prelungită a produselor bogate în proteine ar putea afecta în special gospodăriile cu venituri reduse, obligând familiile să-și modifice alimentația și să consume mai puține produse nutritive.

O altă problemă majoră este deficitul de zahăr. Producția internă a Indiei ar urma să rămână sub nivelul consumului pentru al doilea an consecutiv, iar revenirea la un echilibru ar putea avea loc abia spre sfârșitul anului 2028, dacă precipitațiile din 2027 vor fi favorabile.

În ultimul an, zahărul s-a scumpit cu aproape 30%, determinând autoritățile să permită importul fără taxe vamale a unui milion de tone. Consumul intern depășește 29 de milioane de tone anual, în timp ce producția este estimată la mai puțin de 27,5 milioane de tone.

Importurile ar putea însă oferi doar o ameliorare limitată, deoarece prețurile internaționale sunt mai mari decât cele de pe piața indiană. În plus, deprecierea monedei naționale și majorarea costurilor de transport fac produsele importate tot mai scumpe.

Presiuni similare se înregistrează pe piața uleiurilor vegetale și a leguminoaselor. Fenomenul El Niño afectează producția agricolă și în alte state, în timp ce războiul dintre Rusia și Ucraina continuă să influențeze livrările de cereale și ulei de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre.

Deși India dispune de stocuri excedentare de grâu și orez, prețurile continuă să urce din cauza disponibilității reduse a anumitor sortimente preferate de consumatori. În sudul țării, seceta a afectat producția unor varietăți de orez, iar grâul a ajuns la cel mai ridicat preț din ultimii aproape doi ani.

Scumpirea alimentelor afectează deja consumul populației, în special în mediul rural, unde veniturile depind în mare măsură de agricultură. Cererea pentru tractoare și utilaje agricole a început să slăbească, semn că fermierii își reduc investițiile.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.