Republica Moldova a revenit la o inflație de două cifre, iar aproape jumătate din scumpirile înregistrate în octombrie au fost provocate de majorarea tarifelor reglementate la energie. Economistul Marin Gospodarenco avertizează că economia riscă să fie lovită simultan de facturi tot mai mari și credite mai scumpe, în timp ce inflația ar putea ajunge la 11–12% până la sfârșitul anului.
Într-o analiză a datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economistul califică situația drept „extrem de îngrijorătoare”, după ce rata anuală a inflației a urcat de la 8,6% în septembrie la 10,8% în octombrie. Numai într-o singură lună, prețurile au crescut cu 2,7%, iar de la începutul anului scumpirile cumulate au ajuns la 9,4%.
„Problema nu este doar nivelul inflației, ci viteza cu care prețurile cresc, într-o economie în care veniturile populației și productivitatea nu țin pasul”, avertizează Gospodarenco.
Potrivit economistului, principala sursă a presiunilor inflaționiste rămâne energia. În octombrie, gazele naturale s-au scumpit cu 28,8%, iar încălzirea centralizată cu peste 61%. Aceste două majorări au contribuit cu aproximativ 1,3 puncte procentuale la inflația lunară de 2,7%.
Situația este complicată și de creșterea prețurilor la alimente. Legumele s-au scumpit cu 14,5% într-o singură lună, în timp ce, pe parcursul ultimului an, serviciile au devenit mai scumpe cu 18,1%, carburanții și combustibilii cu 37,4%, iar gazele naturale cu peste 56%.
„Aici apare o întrebare foarte serioasă: cum poate o economie cu o creștere atât de modestă să suporte asemenea șocuri de preț fără consecințe sociale și economice majore?”, se întreabă economistul.
Gospodarenco atrage atenția că produsele și serviciile cu prețuri reglementate s-au scumpit cu 26% într-un an, motiv pentru care consideră necesară o evaluare mai critică a eficienței politicilor economice.
Economistul pune sub semnul întrebării și eficiența majorării ratei de bază a Băncii Naționale a Moldovei la 11%, în condițiile în care o parte importantă a inflației este determinată de tarifele energetice.
„Înțeleg necesitatea combaterii inflației, dar nu putem reduce prețul gazului doar prin scumpirea creditelor. Există riscul să lovim de două ori în aceeași economie: populația plătește facturi mai mari, iar întreprinderile suportă și costuri de finanțare mai ridicate”, explică Gospodarenco.
Pentru a ilustra pierderea puterii de cumpărare, economistul oferă un exemplu concret: un coș de bunuri și servicii care în octombrie 2025 costa 10.000 de lei a ajuns să coste, în medie, aproximativ 11.080 de lei în octombrie 2026. Diferența de 1.080 de lei reprezintă costul suplimentar suportat de consumatori pentru aceleași produse și servicii.
Cele mai vulnerabile sunt familiile cu venituri reduse, pensionarii și gospodăriile care alocă o parte importantă din buget pentru alimente și utilități.
În același timp, scumpirile afectează și mediul de afaceri. Costurile de producție cresc, investițiile pot fi amânate, iar consumul populației riscă să se reducă. În opinia economistului, se poate forma un cerc vicios în care prețurile ridicate slăbesc cererea, iar economia continuă să înregistreze o creștere modestă.
Perspectivele pentru ultimele luni ale anului nu sunt optimiste. Gospodarenco afirmă că nu vede premise pentru o reducere rapidă a inflației și estimează că, în lipsa unor corecții importante ale tarifelor, rata anuală ar putea rămâne în jurul nivelului de 11–12%.
„Inflația nu reprezintă doar o problemă de politică monetară. Este și o problemă de competitivitate, de politică energetică și de nivel de trai”, subliniază economistul.
