Republica Moldova riscă să rămână la coada Europei în privința salariilor, în condițiile în care autoritățile propun pentru anul 2027 un salariu minim de doar 7.000 de lei, cu 700 de lei mai mult decât în prezent. Sindicatele consideră majorarea insuficientă și cer cel puțin 7.300 de lei și avertizează că veniturile angajaților continuă să fie departe de nivelul necesar unui trai decent.

Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Sergiu Sainciuc, susține că negocierile cu privire la salariul minim pentru anul viitor avansează greu, iar Ministerul Finanțelor a comunicat că poate accepta, deocamdată, doar o majorare de aproximativ 11%, de la 6.300 la 7.000 de lei.

„Am avut săptămâna trecută consultările grupului de lucru privind salariul minim și acolo Ministerul Finanțelor ne-a informat că pot accepta doar un salariu minim de 7.000 de lei, adică, față de actualul de 6.300, o majorare cu 11%. Noi, în opinia sindicatelor, considerăm că este foarte puțin și este insuficient pentru a asigura un trai decent celor care muncesc pe salariul minim și pentru a asigura o reproducere a forței de muncă”, a declarat Sainciuc.

Potrivit sindicalistului, situația este cu atât mai dificilă cu cât sindicatele și patronatele au convenit deja asupra unui salariu minim de 7.600 de lei pentru sectorul real al economiei. Suma ar permite, potrivit calculelor prezentate de acesta, acoperirea unor indicatori sociali de referință, inclusiv a pragului național al sărăciei și a minimului de existență. În schimb, nivelul de 7.000 de lei propus de Ministerul Finanțelor este considerat insuficient.

Sainciuc afirmă că impactul bugetar al unei majorări mai consistente nu ar fi atât de mare pe cât s-ar putea crede. Potrivit estimărilor sale, pentru completarea salariilor angajaților bugetari până la nivelul de 7.000 de lei ar fi necesare aproximativ 200 de milioane de lei. După recuperarea unei părți din bani prin impozite și contribuții, costul net pentru buget s-ar reduce la circa 120 de milioane de lei.

„Noi am vedea ca acel salariu minim să fie măcar majorat până la 15%, măcar 7.300 de lei, și asta nu ar fi un cost așa de mare”, a precizat vicepreședintele CNSM.

O altă problemă este decalajul dintre salariul minim și salariul mediu pe economie. Potrivit lui Sainciuc, salariul minim reprezintă în prezent doar 39-40% din salariul mediu, în timp ce Directiva europeană privind salariile minime adecvate indică drept reper orientativ un nivel de 50% din salariul mediu brut.

În comparație cu alte state europene, Republica Moldova continuă să se situeze printre țările cu cele mai mici salarii. Sainciuc susține că state candidate la aderarea la Uniunea Europeană, precum Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia, au ajuns la niveluri salariale minime superioare celor din Republica Moldova.

„După noi doar este Ucraina. Dar, în paralel, suntem și cu cel mai mic salariu mediu”, a avertizat sindicalistul, referindu-se la comparația cu statele analizate.

Vicepreședintele CNSM atrage atenția și asupra întârzierilor în stabilirea salariului minim. Potrivit acestuia, decizia ar trebui adoptată cel târziu în septembrie, pentru ca angajatorii și instituțiile publice să-și poată planifica bugetele pentru anul următor. Anul trecut, însă, hotărârea a fost aprobată abia la 1 decembrie, iar în acest an consultările continuă fără un acord final.

Sainciuc recunoaște că majorările salariale sunt limitate și de performanțele modeste ale economiei. Potrivit cifrelor invocate de acesta, economia a crescut cu doar 0,4% în primul semestru, iar avansul estimat pentru întregul an este de aproximativ 1%. Chiar și creșterile de 3-3,5% anticipate pentru anii următori ar fi insuficiente pentru o recuperare rapidă a decalajelor salariale față de alte state europene.

În aceste condiții, sindicatele insistă asupra unui salariu minim de cel puțin 7.300 de lei în 2027, în timp ce propunerea Ministerului Finanțelor rămâne la nivelul de 7.000 de lei. Diferența de 300 de lei este, potrivit reprezentanților salariaților, importantă pentru angajații cu cele mai mici venituri, dar și pentru apropierea treptată a Republicii Moldova de standardele salariale europene.