Bugetarii nu se odihneau, ci adunau zile pentru bani, explicația surprinzătoare a ministrului Muncii

11 Nov. 2026, 11:20
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Nov. 2026, 11:20 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Angajații din sectorul public ar fi transformat concediile suplimentare într-o sursă de venit. Ei preferau să acumuleze zilele libere în loc să le folosească pentru odihnă, a explicat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, pentru eliminarea unor zile suplimentare de concediu acordate bugetarilor. Între timp, statul trebuie să aloce peste 192,4 milioane de lei în 2026 pentru plata și compensarea concediilor nefolosite.

Potrivit ministrului, în sectorul public s-a format o practică prin care angajații evitau să își ia concediile. Ei preferă să acumuleze zile de odihnă pentru a beneficia ulterior de compensații bănești. În opinia oficialului, această situație contravine scopului concediului anual, care ar trebui să asigure recuperarea forțelor de muncă, nu obținerea unor venituri suplimentare.

„În sectorul public, ceea ce observam noi era că oamenii nu își luau concediu. Ei păstrau acele zile ca să primească bani pentru ele. Deci, oamenii efectiv nu se odihneau. Era o pârghie de a încasa, pe lângă salariu, sume suplimentare”, a declarat Natalia Plugaru.

Ministrul susține că modificările legislative urmăresc descurajarea acumulării concediilor nefolosite și stimularea utilizării efective a zilelor de odihnă. Potrivit acesteia, concediul nu trebuie să devină un mecanism prin care angajații își completează veniturile salariale.

Un alt argument invocat de oficial ține de diferențele dintre condițiile de muncă din sectorul public și cel privat. Natalia Plugaru afirmă că funcționarii publici și angajații structurilor speciale beneficiau de concedii suplimentare în funcție de vechimea în muncă, în timp ce pentru numeroși salariați din sectorul real asemenea beneficii nu erau prevăzute.

„Erau discrepanțe foarte mari între sectorul public și privat. Funcționarii și cei din structurile speciale aveau concedii adiționale pentru vechimea în muncă, în timp ce, în sectorul real, oamenii au strict concediu și atât”, a explicat ministra.

În acest context, Natalia Plugaru consideră că autoritățile trebuie să se concentreze pe majorarea salariilor, astfel încât angajații să nu mai privească zilele de concediu nefolosite drept o posibilitate de a obține bani în plus.

„Noi trebuie să oferim oamenilor un salariu mai bun și permanent să încercăm să ridicăm salariul, dar nu să folosim concediile ca un venit adițional”, a precizat oficiala.

Problema concediilor acumulate impactează finanțele publice. Pentru anul 2026, statul prevede cheltuieli de peste 192,4 milioane de lei destinate plății și compensării concediilor de odihnă nefolosite în sectorul bugetar.

11 Nov. 2026, 10:57
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Nov. 2026, 10:57 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Germania, cea mai mare economie a Europei, riscă să se confrunte cu un deficit sever de gaze naturale în această iarnă, dacă temperaturile vor coborî la niveluri extrem de scăzute. Rezervele insuficiente din depozitele subterane ar putea lăsa țara fără cantitățile necesare pentru acoperirea consumului, în special în primele trei luni ale anului 2027, avertizează asociația germană a operatorilor de depozite de gaze INES.

Potrivit unei analize publicate la 10 noiembrie, în scenariul unei ierni deosebit de geroase, deficitul de gaze ar putea ajunge la 6,6 TWh într-o singură lună, echivalentul a aproximativ 624 de milioane de metri cubi. În anumite zile din ianuarie, lipsa de gaze ar putea atinge chiar 1,7 TWh, ceea ce ar pune o presiune asupra sistemului energetic german.

„Nivelul scăzut al rezervelor de gaze din depozite reprezintă un risc semnificativ pentru securitatea aprovizionării”, a avertizat directorul general al INES, Sebastian Heinermann, cu ocazia publicării celui mai recent raport privind scenariile de evoluție a pieței gazelor.

Acesta susține că Germania are nevoie de un mecanism pe termen lung care să stimuleze acumularea unor rezerve suficiente înaintea sezonului rece și să garanteze disponibilitatea acestora prin măsuri obligatorii.

Simulările realizate de INES arată că importurile curente prin conducte și terminalele de gaze naturale lichefiate (GNL) nu ar fi suficiente pentru a acoperi vârfurile de consum în perioadele cu temperaturi extrem de scăzute.

„În zilele deosebit de reci, cererea de gaze depășește semnificativ volumele care pot fi asigurate exclusiv din importurile curente prin conducte și terminalele GNL. De aceea, depozitele de gaze sunt indispensabile pentru acoperirea vârfurilor de consum pe termen scurt”, explică reprezentanții INES.

O problemă suplimentară este faptul că, pe măsură ce depozitele se golesc, capacitatea acestora de a furniza rapid cantități mari de gaze poate scădea. Astfel, chiar dacă în subteran mai există rezerve, acestea ar putea să nu poată fi extrase suficient de repede pentru a satisface cererea în zilele cu ger puternic.

„Dacă nivelul rezervelor scade prea mult sau prea repede, capacitățile disponibile ar putea deveni insuficiente pentru acoperirea vârfurilor de consum, în special spre sfârșitul iernii”, avertizează organizația.

În acest context, INES solicită autorităților germane adoptarea unor măsuri suplimentare pentru stimularea înmagazinării gazelor și menținerea unor rezerve suficiente pe întreaga durată a sezonului rece.

Totuși, specialiștii subliniază că riscul unui deficit nu este inevitabil. În scenariul unei ierni cu temperaturi normale, simulările indică faptul că aprovizionarea Germaniei cu gaze naturale ar rămâne stabilă.