INTERVIU Detalii neștiute despre filmul lui Emil Loteanu care nu a mai fost realizat. Ce dezvăluie Teodor Guțu

11 Nov. 2026, 11:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Nov. 2026, 11:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Un film despre celebrul violonist Georges Boulanger, pe care Emil Loteanu intenționa să-l realizeze, a rămas nefinalizat după moartea regizorului, în urmă cu 23 de ani. Pentru rolul principal, marele cineast îl alesese pe Teodor Guțu, producător și regizor TV, pe atunci director artistic la Televiziunea Națională. Povestea proiectului, dar și amintirile despre întâlnirea cu Emil Loteanu au fost dezvăluite de acesta într-un interviu pentru Realitatea.

Potrivit lui Teodor Guțu, întâlnirea cu Emil Loteanu a avut loc absolut întâmplător, pe holurile Televiziunii Naționale. În timp ce se deplasa cu un braț de casete, tânărul a fost oprit de cineast, care l-a întrebat dacă a făcut vreodată școală muzicală și dacă ar fi interesat să participe la probe pentru un film.
Deși nu avea pregătire muzicală și nici experiență actoricească, Teodor Guțu a acceptat. O săptămână mai târziu, a fost invitat pentru probe foto. După ce a analizat fotografiile, Emil Loteanu l-a anunțat că rolul principal îi aparține.

„Contractul este al tău”, i-ar fi spus regizorul, explicându-i că a văzut în fotografii expresivitatea și trăirea de care avea nevoie pentru personaj.

Filmul urma să prezinte viața violonistului Georges Boulanger, al cărui nume adevărat era Gheorghe Pantazi. Teodor Guțu trebuia să interpreteze personajul de la vârsta de 17 ani până după 40 de ani.

Actorul urma să ia în greutate aproximativ 10 kilograme, să învețe să cânte la vioară și să se pregătească pentru scenele în care trebuia să apară alături de orchestră. Proiectul urma să îmbine povestea lui Georges Boulanger cu muzica balcanică și tradiția românească. Emil Loteanu își propunea inclusiv să prezinte pelicula la Festivalul de Film de la Cannes.

Însă, cu aproximativ două săptămâni înainte de începerea filmărilor, Teodor Guțu a primit vestea morții lui Emil Loteanu. A plecat la Moscova pentru a participa la funeraliile regizorului, unde a dezvăluit pentru prima dată celor apropiați cine fusese ales pentru rolul principal.

„Pentru mine era o ușă deschisă către lumea visului și, la momentul când faci primul pas, ușa ți se închide în nas”, a mărturisit Teodor Guțu.

Acesta a povestit și despre ultima întâlnire cu Emil Loteanu. Regizorul îi vorbea despre cât de mult își dorea să ducă filmul la bun sfârșit și îi spunea că, după această producție, va avea posibilitatea să aleagă contracte importante în cinematografie.

„Eu mă rog lui Dumnezeu să avem sănătate, să reușim să filmăm. Dar eu știu că acest film va fi un film foarte bun”, își amintește Teodor Guțu că îi spunea maestrul.

Un detaliu mai puțin cunoscut este că scenariul literar al filmului, despre care multă vreme s-a crezut că a dispărut, se află la Teodor Guțu. Acesta a dezvăluit că documentul a fost descoperit abia în acest an, iar ulterior a fost transmis pentru a fi copiat, în speranța că proiectul va putea fi realizat cândva.

De asemenea, s-au păstrat imagini video de la înregistrarea coloanei sonore, realizată de Emil Loteanu împreună cu Orchestra „Lăutarii”, la studioul Moldova-Film. Potrivit lui Guțu, acestea ar fi printre ultimele imagini video în care apare marele cineast.

Interviul face parte din seria de materiale dedicate celor 90 de ani de la nașterea lui Emil Loteanu, prin care Realitatea aduce în atenția publicului povești și mărturii mai puțin cunoscute despre viața și creația marelui cineast.

Regizor și scenarist a peste 20 de filme, Emil Loteanu a devenit unul dintre cineaștii cu cea mai mare rezonanță internațională proveniți din spațiul nostru cultural. Pelicule precum „O dramă la vânătoare”, „Lăutarii” și „Șatra” au fost vizionate de zeci de milioane de spectatori și au obținut numeroase premii la festivaluri internaționale de film.

11 Nov. 2026, 11:20
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Nov. 2026, 11:20 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Angajații din sectorul public ar fi transformat concediile suplimentare într-o sursă de venit. Ei preferau să acumuleze zilele libere în loc să le folosească pentru odihnă, a explicat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, pentru eliminarea unor zile suplimentare de concediu acordate bugetarilor. Între timp, statul trebuie să aloce peste 192,4 milioane de lei în 2026 pentru plata și compensarea concediilor nefolosite.

Potrivit ministrului, în sectorul public s-a format o practică prin care angajații evitau să își ia concediile. Ei preferă să acumuleze zile de odihnă pentru a beneficia ulterior de compensații bănești. În opinia oficialului, această situație contravine scopului concediului anual, care ar trebui să asigure recuperarea forțelor de muncă, nu obținerea unor venituri suplimentare.

„În sectorul public, ceea ce observam noi era că oamenii nu își luau concediu. Ei păstrau acele zile ca să primească bani pentru ele. Deci, oamenii efectiv nu se odihneau. Era o pârghie de a încasa, pe lângă salariu, sume suplimentare”, a declarat Natalia Plugaru.

Ministrul susține că modificările legislative urmăresc descurajarea acumulării concediilor nefolosite și stimularea utilizării efective a zilelor de odihnă. Potrivit acesteia, concediul nu trebuie să devină un mecanism prin care angajații își completează veniturile salariale.

Un alt argument invocat de oficial ține de diferențele dintre condițiile de muncă din sectorul public și cel privat. Natalia Plugaru afirmă că funcționarii publici și angajații structurilor speciale beneficiau de concedii suplimentare în funcție de vechimea în muncă, în timp ce pentru numeroși salariați din sectorul real asemenea beneficii nu erau prevăzute.

„Erau discrepanțe foarte mari între sectorul public și privat. Funcționarii și cei din structurile speciale aveau concedii adiționale pentru vechimea în muncă, în timp ce, în sectorul real, oamenii au strict concediu și atât”, a explicat ministra.

În acest context, Natalia Plugaru consideră că autoritățile trebuie să se concentreze pe majorarea salariilor, astfel încât angajații să nu mai privească zilele de concediu nefolosite drept o posibilitate de a obține bani în plus.

„Noi trebuie să oferim oamenilor un salariu mai bun și permanent să încercăm să ridicăm salariul, dar nu să folosim concediile ca un venit adițional”, a precizat oficiala.

Problema concediilor acumulate impactează finanțele publice. Pentru anul 2026, statul prevede cheltuieli de peste 192,4 milioane de lei destinate plății și compensării concediilor de odihnă nefolosite în sectorul bugetar.