Importăm inflație, dar scumpim creditele! Belous apără politica BNM

Majorarea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei ar putea duce la creșterea costurilor pentru o parte dintre creditele contractate de populație, însă impactul nu va fi uniform. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, susține că efectele deciziei depind de tipul împrumutului și de indicatorii în funcție de care sunt calculate dobânzile, în contextul discuțiilor despre inflația alimentată de scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice, precum și despre efectele măsurilor monetare asupra populației și economiei.

Întrebată dacă majorarea dobânzilor nu reprezintă o povară suplimentară pentru cetățeni, care deja plătesc facturi mai mari la energie, Victoria Belous a explicat că nu toate împrumuturile reacționează în aceeași măsură la deciziile BNM.

„Într-adevăr, sunt produse care sunt raportate la rata medie de creditare, dar avem și o mare parte dintre creditele luate de cetățeni care sunt raportate la alți indicatori. Respectiv, acestea nu vor avea o creștere în aceeași măsură, ci una mai temperată”, a declarat ministrul.

Potrivit oficialului, fiecare produs bancar trebuie analizat separat, întrucât mecanismele de calculare a dobânzilor diferă de la un contract la altul.

„Fiecare produs de creditare trebuie examinat individual. Nu putem spune cu certitudine că împrumuturile tuturor persoanelor vor crește în măsură egală. Sunt diferite produse de creditare, raportate la diferiți indicatori”, a explicat Belous.

Ministrul a fost întrebată și despre eficiența politicii monetare a BNM în condițiile în care o parte importantă a presiunilor inflaționiste provine din importurile de gaze și energie electrică.

Victoria Belous a apărat măsurile adoptate de banca centrală, invocând experiența crizelor energetice precedente.

„Nu mi se par stranii, în contextul în care crize energetice am avut și în anii precedenți, iar măsurile luate de BNM au demonstrat că au putut să reducă inflația într-un prag acceptabil”, a afirmat ministrul.

Menționăm că la 5 noiembrie 2026, Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază de la 9% la 11% anual, invocând intensificarea presiunilor inflaționiste și riscurile pentru stabilitatea prețurilor. Totodată, dobânda la creditele overnight a fost stabilită la 13%, iar cea la depozitele overnight la 9%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scenaristul și publicistul Mihai Poiată vorbește despre personalitatea complexă a regizorului Emil Loteanu, despre ambițiile sale artistice, dezamăgirile care i-au marcat cariera și dificultățile întâmpinate după revenirea la Chișinău. Într-un interviu acordat pentru Realitatea, Poiată evocă întâlnirile cu cineastul și explică de ce succesul nu i-a adus întotdeauna și satisfacția pe care o căuta.

Mihai Poiată povestește că prima întâlnire cu cinematografia lui Loteanu a avut loc în 1966, când a vizionat filmul „Poienile Roșii”, la Casa de Cultură din satul Cojușna. Pentru adolescentul de atunci, experiența a fost una neașteptată, mai ales că vedea pentru prima dată un film realizat în limba română.

„Eu priveam pentru prima oară un film în limba mea maternă. Eu nici nu admiteam gândul că pot fi produse, realizate filme în limba română sau moldovenească, cum îi ziceam noi pe atunci”, își amintește scenaristul.

Vorbind despre personalitatea regizorului, Poiată spune că Loteanu transforma fiecare apariție publică într-un adevărat spectacol. Avea grijă de imaginea sa, de felul în care se prezenta și de impresia pe care o lăsa asupra celor din jur.

„El făcea un spectacol din fiecare apariție a lui în public”, afirmă Mihai Poiată, adăugând că regizorul era artist chiar și în situațiile care nu aveau legătură directă cu arta. Unul dintre aspectele care îl caracterizau pe Loteanu era, în opinia scenaristului, importanța pe care o acorda recunoașterii publicului. Regizorul urmărea atent reacțiile spectatorilor și măsura succesul inclusiv prin durata aplauzelor de la premiere.

„El cronometra aplauzele, cât durează aplauzele, să zicem, la premieră, pentru că acestea erau un indiciu. El avea niște măsurări altele decât le avea un critic”, explică Poiată.

Potrivit acestuia, atunci când reacțiile publicului nu corespundeau așteptărilor sale, Loteanu devenea dezamăgit. Această sensibilitate față de succesul exterior ar fi contribuit la paradoxul destinului său: un artist cunoscut și apreciat, dar care nu părea să fie pe deplin mulțumit de propriile realizări.

Scenaristul a vorbit și despre dificultățile întâmpinate de Loteanu după revenirea la Chișinău. Mihai Poiată consideră că Loteanu s-a confruntat cu o realitate în care cinematografia locală nu beneficia de resursele financiare și condițiile necesare pentru producția de filme de lungmetraj.

Mihai Poiată a amintit și despre presiunile sistemului sovietic, despre mecanismele de cenzură prin care trebuiau să treacă producțiile cinematografice, dar și despre felul în care regizorul a reușit să-și păstreze o identitate artistică distinctă. În opinia lui Mihai Poiată, moștenirea lui Emil Loteanu nu trebuie redusă la imaginea unui cineast legendar, ci redescoperită prin vizionarea și analiza filmelor sale.

„Nu trebuie să facem nicio icoană din Emil. Atunci când se face icoană, atunci nu mai privim filmele.”

Filmele lui Loteanu continuă să transmită o lecție importantă despre relația dintre artă, istorie, mit și identitatea culturală, spune Mihai Poiată.

Interviul cu Mihai Poiată face parte din seria materialelor dedicate celor 90 de ani de la nașterea lui Emil Loteanu, unul dintre cei mai importanți regizori din cinematografia moldovenească.