Bruxellesul taie din prognoza pentru Moldova. Economia ar crește cu doar 1,7% în 2026

19 Nov. 2026, 09:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 09:47 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Moldovei ar urma să crească cu 1,7% în 2026 și cu 2,4% în 2027, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene. În primăvară, Bruxellesul estima un avans al PIB-ului de 2%, respectiv de 3,5%. Pentru 2028, Comisia anticipează o accelerare a creșterii economice la 3,3%, susținută în principal de consum și investiții. 

În prima jumătate a anului 2026, economia a crescut cu doar 0,6%, după un avans de 2,4% pe ansamblul anului trecut. Salariile reale și banii trimiși de moldovenii de peste hotare au susținut consumul, iar exporturile agricole au contribuit la creștere. Investițiile au slăbit însă, pe fondul prudenței companiilor și al întârzierilor în proiectele finanțate prin Mecanismul de reformă și creștere al UE.

Comisia estimează că inflația medie anuală va ajunge la 8,2% în 2026, în principal din cauza scumpirii energiei și transportului. Conflictul din Orientul Mijlociu a pus presiune pe piețele energetice, în timp ce recolta bună ar urma să tempereze scumpirea alimentelor. Pentru 2027, Bruxellesul estimează o inflație de 6,9%, iar pentru 2028, de 5,1%, în intervalul țintă al Băncii Naționale a Moldovei.

Economia ar urma să prindă ritm din a doua jumătate a lui 2027, când presiunea prețurilor la energie ar începe să se reducă. Reforma salarizării în sectorul public și majorarea pensiilor ar susține consumul, deși creșterea TVA și a accizelor prevăzută în reforma fiscală ar tempera acest efect. Comisia se așteaptă ca investițiile finanțate prin mecanismul european să se accelereze în 2028. O cerere internă mai puternică va stimula și importurile, astfel că exporturile nete vor continua să frâneze ritmul de creștere.

Pe partea de finanțe publice, Comisia estimează că deficitul administrației publice va urca de la 4,6% din PIB în 2026 la 5,2% în 2027, apoi va coborî ușor, la 5,1% în 2028. Salariile din sectorul public, investițiile și plata dobânzilor vor menține presiunea asupra bugetului. Datoria publică ar urma să crească de la 40,7% din PIB în 2026 la 43,8% în 2028.

Comisia avertizează că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și șocurile climatice pot înrăutăți aceste perspective.

19 Nov. 2026, 09:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Nov. 2026, 09:29 // Actual //  Ursu Victor

Europa Centrală și de Est se confruntă cu un val de amenințări neconvenționale, de la atacuri cibernetice asupra infrastructurii comerciale până la distrugerea navelor cu cereale în Marea Neagră și criza apei care amenință agricultura și producția de energie electrică. Peste 50 de astfel de incidente au fost documentate începând cu luna octombrie de cercetătorii Universității Corvinus din Budapesta, potrivit unei analize citate de Euronews.

Printre cele mai neobișnuite cazuri se numără atacurile hackerilor asupra sistemelor frigorifice ale unor supermarketuri, unde temperaturile au fost ridicate până la 50 de grade Celsius, dar și atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră. În paralel, deficitul de apă din Bazinul Carpatic pune în pericol agricultura, turismul și alimentarea cu energie electrică.

Cercetătorii din cadrul Grupului de Cercetare pentru Securitate Globală al Universității Corvinus au creat o bază de date care monitorizează incidentele considerate amenințări neconvenționale la adresa securității regionale. Informațiile sunt publicate pe platforma Geo-Polemic și urmează să fie actualizate periodic.

Péter Marton, coordonatorul cercetării, avertizează că Europa Centrală și de Est este expusă simultan consecințelor războiului din Ucraina și efectelor schimbărilor climatice. Vulnerabilitățile regiunii sunt amplificate de declinul demografic, infrastructura critică învechită și dependența ridicată de importurile energetice.

Potrivit expertului, actorii statali sunt responsabili pentru mai mult de jumătate dintre incidentele documentate, inclusiv prin operațiuni militare sau acțiuni hibride a căror responsabilitate este negată oficial.

Un exemplu este situația din Marea Neagră, unde mai multe nave comerciale au fost avariate sau scufundate. Marton a menționat cazul unei nave care s-a scufundat în apele teritoriale ale Bulgariei, provocând pierderea unei încărcături de aproximativ 3.000 de tone de cereale.

Cercetătorul atrage atenția că asemenea incidente au consecințe care depășesc domeniul securității militare, afectând inclusiv lanțurile de aprovizionare și securitatea alimentară, într-un context internațional deja marcat de instabilitate.

Rusia nu este însă singurul stat asociat cu asemenea amenințări. Franța a acuzat Iranul că s-ar afla în spatele unui atac cibernetic asupra sistemelor frigorifice ale supermarketurilor, incident care demonstrează cât de vulnerabilă poate deveni infrastructura comercială în fața operațiunilor informatice.

Pe lângă atacurile cibernetice și acțiunile militare hibride, cercetătorii includ în categoria amenințărilor neconvenționale schimbările climatice, criminalitatea organizată, terorismul și riscurile generate de dependența economică și energetică.

Marton susține că vara anului 2026 a demonstrat cât de grave pot deveni consecințele secetei și ale dependenței de importurile de energie pentru economiile din regiune.

Echipa Universității Corvinus intenționează să extindă monitorizarea și să prezinte primele concluzii detaliate în următoarele luni. Scopul cercetării este identificarea vulnerabilităților regionale și sprijinirea autorităților în elaborarea unor măsuri mai eficiente de prevenire și gestionare a amenințărilor.